Când statul nu ține pasul cu tehnologia. Ce spun opt din zece români despre ritmul digitalizării din România

Digitalizarea administrației publice este susținută de o majoritate covârșitoare a românilor, însă percepția generală este că instituțiile statului nu reușesc să țină pasul cu așteptările cetățenilor. Un studiu recent realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute arată că peste 80% dintre respondenți consideră că procesul de transformare digitală a administrației avansează într-un ritm prea lent, în timp ce doar o mică parte apreciază că România este deja suficient de digitalizată.

Datele cercetării indică faptul că 75,4% dintre participanți consideră digitalizarea un lucru benefic sau foarte benefic. În același timp, nemulțumirea față de viteza cu care statul implementează servicii digitale rămâne ridicată și constantă. Comparativ cu sondajele realizate în noiembrie 2025 și martie 2026, percepția privind lentoarea digitalizării s-a menținut la niveluri de peste 80%, ceea ce arată că românii așteaptă rezultate concrete și servicii publice mai eficiente.

Tot mai mulți români vor să rezolve online relația cu instituțiile statului

Preferința pentru serviciile digitale este evidentă în aproape toate domeniile analizate de studiu. Cei mai mulți respondenți spun că aleg varianta online atunci când au nevoie să interacționeze cu instituțiile publice. Astfel, 88% dintre români preferă programările online la spitalele de stat, iar 82% aleg soluțiile digitale pentru obținerea documentelor de la primării sau pentru plata taxelor și impozitelor.

Programul SAFE poate aduce un plus de până la 2,6% economiei României. BNR avertizează însă asupra riscurilor

10:15

Activele fondurilor de pensii private obligatorii au depășit 227 de miliarde de lei. Investițiile rămân concentrate în România

21:00

Sprijinul pentru eliminarea drumurilor la ghișeu a crescut semnificativ în ultimele luni. Dacă în noiembrie 2025 aproape 69% dintre respondenți susțineau digitalizarea completă a relației cu administrația, în iunie 2026 procentul a ajuns la 77,5%, după ce în luna martie fusese atins chiar un vârf de peste 82%.

Singura categorie unde interacțiunea fizică rămâne preferată este cumpărarea bunurilor de folosință îndelungată. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți spun că preferă să vadă produsul înainte de achiziție.

Încrederea în digitalizare există, dar apar tot mai multe îngrijorări

Deși majoritatea românilor susțin modernizarea administrației, studiul relevă și o creștere a îngrijorărilor legate de efectele digitalizării. Procentul celor care au o percepție negativă asupra procesului aproape s-a triplat comparativ cu cercetarea din martie 2026, urcând de la 4,2% la 11,2%.

Principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă protecția datelor personale. Peste jumătate dintre respondenți consideră că accesul neautorizat la informațiile personale este cel mai important risc asociat digitalizării serviciilor publice în România.

Autorii studiului subliniază că această evoluție arată că sprijinul populației nu este necondiționat și că investițiile în securitate cibernetică și protecția datelor trebuie să însoțească dezvoltarea serviciilor digitale.

România rămâne în urmă la competențele digitale

Pe lângă infrastructura digitală, studiul scoate în evidență și o provocare importantă privind pregătirea populației. Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind Deceniul Digital, doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.

Totuși, percepția asupra propriilor abilități s-a îmbunătățit. Numărul persoanelor care își apreciază competențele digitale drept foarte scăzute sau scăzute a coborât de la 19,1% în noiembrie 2025 la 10,1% în iunie 2026.

În același timp, segmentul celor care își evaluează nivelul drept mediu este în creștere constantă, ceea ce sugerează o adaptare treptată la utilizarea tehnologiilor digitale.

Diferențele dintre generații și dintre mediul urban și rural rămân semnificative

Cercetarea evidențiază și existența unui decalaj important între diferitele categorii ale populației. În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, utilizarea serviciilor publice digitale ajunge la 96%, în timp ce în cazul persoanelor trecute de 70 de ani procentul coboară la 48,2%.

Diferențe importante apar și între mediile de rezidență. În orașe, aproximativ 90% dintre respondenți folosesc serviciile publice digitale, în timp ce în mediul rural ponderea este de 61,5%. Aceste date arată că, pe lângă dezvoltarea platformelor electronice, reducerea decalajelor digitale și creșterea nivelului de alfabetizare digitală rămân obiective esențiale pentru ca transformarea administrației să fie accesibilă tuturor cetățenilor.

Studiul AtlasIntel pentru Edge Institute a fost realizat pe un eșantion de 2.002 respondenți, în perioada 17–21 iunie 2026, având o marjă de eroare de ±2 puncte procentuale și un nivel de încredere de 95%.