Casele din Halkidiki au devenit de lux peste noapte! Grecii dau vina pe români și bulgari pentru explozia prețurilor imobiliare

Tot mai multe tensiuni în nordul Greciei după ce prețurile locuințelor de vacanță au urcat la niveluri record. Autoritățile elene acuză proprietarii bulgari și români că umflă piața imobiliară prin achiziții masive și prin închirieri „la negru”, lăsându-i pe greci fără șanse reale de a-și mai permite o casă pe malul mării.

Airbnb la negru și nemulțumirea brokerilor eleni

Camera Profesională a Brokerilor Imobiliari din Halkidiki, sprijinită de Uniunea Centrală a Camerelor Imobiliare din Grecia și de Asociația Panelenică a Managerilor Imobiliari, a anunțat că va ridica problema în fața Guvernului elen. Reprezentanții industriei susțin că se confruntă cu o concurență neloială venită din partea străinilor, în special a bulgarilor care dețin apartamente și case de vacanță în nordul Greciei.

Aceștia ar închiria masiv locuințele pe timpul verii, dar fără a le declara pe platforme oficiale și fără a înregistra veniturile conform legislației fiscale din Grecia. Practica este considerată de presă un fel de „Airbnb la negru”, pentru că tranzacțiile se fac aproape exclusiv între conaționali, prin anunțuri publicate pe site-uri bulgărești, ocolind complet autoritățile elene.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Din perspectiva brokerilor greci, aceste practici nu doar că elimină comisioanele agențiilor locale, dar și golesc bugetul statului de încasările din impozite. În plus, ele afectează percepția generală a pieței imobiliare și accentuează tensiunile cu localnicii, care văd cum proprietățile devin tot mai inaccesibile.

Românii și bulgarii, acuzați că au ridicat prețurile în Halkidiki

Pe lângă închirierile neoficiale, brokerii greci indică și un al doilea fenomen mult mai vizibil: creșterea semnificativă a numărului de achiziții imobiliare de către bulgari și români. După 1 ianuarie 2025, când cele două țări au intrat oficial în spațiul Schengen terestru, tranzacțiile au explodat, iar investitorii din România și Bulgaria au vizat în special zona Halkidiki, dar și litoralul de la Kavala, Asprovalta sau chiar Salonic.

Consecința a fost o creștere accelerată a prețurilor. Dacă în vara anului trecut un metru pătrat într-o vilă bine amplasată se vindea cu 3.500 – maximum 4.000 de euro, anul acesta prețurile au sărit la 5.000 – 6.000 de euro pe metru pătrat. Și asta nu doar pentru locuințe cu acces direct la mare, ci și pentru proprietăți mai îndepărtate de coastă. Pentru cele situate pe plajă, sumele devin prohibitive.

În comparație, piața imobiliară din Salonic rămâne mult mai accesibilă. Acolo, chiar și în centrul orașului, un apartament mic de 50-60 de metri pătrați poate fi cumpărat pentru 80.000 – 90.000 de euro, sumă mult sub nivelul cerut pe coastă. Tocmai de aceea, pentru grecii care sperau să-și cumpere o casă de vacanță la malul mării, saltul prețurilor din Halkidiki este perceput ca o adevărată barieră.

Explozia pieței imobiliare și frustrarea localnicilor

În mod evident, boomul imobiliar are o explicație simplă: investitorii străini cumpără pentru a închiria și a scoate profit din turismul de vară. România și Bulgaria au devenit piețe emergente cu putere de cumpărare mai mare decât în trecut, iar apropierea geografică face ca Grecia să fie o destinație naturală pentru vacanțe, dar și pentru investiții.

Datele oficiale confirmă această tendință. Agenția Națională pentru Venituri a transmis ziarului „24 de ore” că, la 31 decembrie 2024, în Grecia erau declarați oficial 3.152 de bulgari proprietari de imobile. Numărul lor a crescut cu 48% în doar doi ani, iar estimările arată că 2025 va aduce o creștere și mai mare. Și aceasta este doar partea vizibilă a fenomenului, întrucât există proprietăți care nu sunt declarate sau sunt trecute pe numele interpușilor.

Pentru greci, situația este frustrantă. Salariile medii nu le permit să concureze cu sumele plătite de străini, iar casele de vacanță devin treptat inaccesibile. Mulți localnici acuză faptul că turismul imobiliar practicat de români și bulgari transformă zonele de coastă într-un „teren de joacă pentru bogați”, în timp ce familiile elene se văd nevoite să rămână chiriași în propria țară.