Cât de responsabile sunt, de fapt, corporațiile?

Nespresso, parte a conglomeratului elvețian Nestlé, este creditat cu cele mai înalte certificări internaționale pentru standarde excepționale de sustenabilitate și responsabilitate corporativă, deși a fost criticată în trecut pentru condițiile controversate de muncă, în mod special în lanțurile de aprovizionare. Un reportaj realizat de Channel 4 prezenta, în urmă cu câțiva ani, copii de 8–12 ani care lucrau din greu pentru Nespresso în fermele din Guatemala, 6 zile pe săptămână, plătiți cu doar 0,31 £ pe oră. Deși a negat, inițial, incidentul, compania a confirmat, în cele din urmă, că a descoperit unele cazuri de muncă infantilă în trei ferme din regiunea Fraijanes, asigurând opinia publică globală că a oprit achizițiile de cafea din aceste destinații, până când producătorii vizați vor demonstra conformitatea cu standardele internaționale cu privire la muncă. Totuși, Nestlé a rămas un reper al sustenabilității la scală globală, ceea ce l-a determinat pe Bronner’s, un producător american de săpun, să păsăsească liga celor certificați B Corp, spunând că este inacceptabil să fie pus în aceeași categorie cu asemenea corporații cu istoric problematic.

Responsabilitatea socială și ecologică corporativă a devenit, în ultima decadă, o mantră tot mai importantă pentru consumatori și investitori deopotrivă, impunând, ca un avantaj competitiv de importanță strategică, certificările internaționale prestigioase. Printre acestea, certificarea B Corp (Certified B Corporation), care este acordată de organizația non-profit B Lab companiilor care îndeplinesc standarde înalte de performanță socială și de mediu, transparență și responsabilitate. Companii, precum producătorul de cosmetice ecologice Natura &Co, Coursera – specializată în educație digitală, compania TOMS – angajată în programe filantropice, The Body Shop – cosmetice etice, sau Aesop – skincare minimalist, se mândresc cu o astfel de certificare. Unele corporații mari nu își pot obține certificarea pentru întreaga organizație, dar dețin subsidiare certificate B Corp. Printre cele mai notorii exemple se numără unele divizii Danone (Danone North America) sau Unilever – care deține branduri B Corp (Ben & Jerry’s, Seventh Generation, Pukka), dar nu este certificat B Corp ca întreg.

Earth Foto: Shutterstock

Bugetul pe 2026: investiții record și țintă de deficit sub 6% din PIB

12:36

Războiul cu Iranul testează reziliența economiei americane. Petrolul, inflația și politica Fed, sub presiune

11:19

9.600 de companii din 102 țări

Companiile vizează dintotdeauna profitul, prin urmare, e greu să pretinzi că ar funcționa pentru alte obiective. Spre deosebire de modelul tradițional, în care consiliul de administrație urmărește prioritar maximizarea profitului pentru acționari (shareholder governance), modelul B Corp adoptă o guvernanță bazată pe stakeholderi – angajați, clienți, furnizori, comunități locale și natură. Acest tip de guvernanță este integrat legal în actele constitutive ale companiei, astfel încât impactul pozitiv devine o responsabilitate colectivă, nu doar un ideal aspirational. Pe scurt: o B Corp rămâne o afacere orientată spre profit, dar își asumă în mod oficial și rolul de forță pozitivă pentru societate și mediu. Devin relevante, în cadrul acestui model, politicile, procedurile și practicile pe care o companie le are în vigoare pentru a gestiona impactul pe care îl are asupra mediului. Se adaugă modul în care o companie își tratează angajații, clienții, furnizorii și comunitatea în care operează și, cea de-a treia dimensiune – modul în care o companie este condusă și gestionată, adică aspecte precum transparența, responsabilitatea, etica afacerilor, relația cu acționarii și conformitatea cu legile și reglementările locale și internaționale.

B Corp, lansată în 2006, numără în prezent peste 9.600 de companii din 102 țări, active în diverse industrii, care se presupune că respectă cu sfințenie aceste principii. Nespresso se numără printre ele. Certificarea este văzută ca o metodă de a atrage consumatori conștienți social și ecologic, dar și de a demonstra responsabilitatea corporativă.

Criticii spun că este o simplă campanie de marketing

În ultima vreme, însă, mai multe voci critice riscă fie să destabilizeze acest sistem, fie să-l încurajeze să-și respecte mai strict misiunea. Probabil că opiniile și politicile lui Donald Trump au lansat și încurajat valul contestatar, însă din ce în ce mai mulți vorbitori credibili par a fi de părere că un principiu foarte bun a fost transformat într-o simplă campanie de marketing și relații publice. Un nou incident se adaugă acestui val, scrie BBC. Producătorul american de săpun natural Dr Bronner’s a ridicat semne de întrebare cu privire la credibilitatea acestor acreditări. După un deceniu în care a fost membru certificat al programului B Corp, Dr Bronner’s, o afacere de familie din California, cu 323 de angajați, a anunțat recent că renunță la această certificare globală, motivând că standardele B Corp nu sunt suficient de riguroase, ba chiar mai mult, că ar putea fi complet părtinitoare cu marile corporații. Într-un comunicat, compania a acuzat organizatorii B Corp că le permit unor giganți multinaționali să se alăture schemei, fără o verificare temeinică de conformitate, facilitând astfel „greenwashing-ul și purpose washing-ul”.

Șapte criterii cheie: guvernanță, condiții de muncă, justiție socială, drepturile omului, acțiuni climatice, protecția mediului și implicarea în politici publice

Criticile, precum cele aduse de Dr Bronner’s, au forțat organizația să anunțe, pentru 2026, un sistem de certificare mult mai riguros. Acesta va elimina punctajul total de 200, în vigoare până acum, și va impune standarde minime obligatorii în șapte domenii-cheie: guvernanță, condiții de muncă, justiție socială, drepturile omului, acțiuni climatice, protecția mediului și implicarea în politici publice. Chris Turner, CEO-ul B Lab UK, afirmă că schimbările nu sunt o reacție directă la critici, ci o dorință de creștere a transparenței și credibilității procesului de certificare. Totodată, acesta subliniază că fiecare companie va avea propriul său parcurs pentru a se adapta noilor reguli, iar unele vor întâmpina dificultăți mai mari.

În ciuda acestor asigurări, unele companii mici continuă să renunțe la B Corp, considerând că organizația prioritizează creșterea numărului de membri în detrimentul promovării reale a sustenabilității. Scrumbles, o firmă britanică de hrană pentru animale, a preferat să doneze taxa anuală de recertificare, de 8.500 lire, către organizația caritabilă Save The Children, în loc să plătească pentru un sistem pe care îl consideră șubred.

Foto: Freepick

Salarii decente, responsabilitate reciprocă și integritate în lanțul de aprovizionare

Potrivit experților, B Corp reprezintă un bun punct de plecare pentru companiile aflate la începutul drumului spre sustenabilitate, însă nu este o soluție completă. Nancy Landrum, profesor la Munich Business School, subliniază că „niciunul dintre cele mai populare sisteme de certificare nu ajunge suficient de departe”.

În acest context, Dr Bronner’s mizează pe propria schemă, pe care a numit-o Purpose Pledge, care pune accent pe salarii decente, responsabilitate reciprocă și integritate în lanțul de aprovizionare. Până acum, 14 alte companii s-au alăturat acestei inițiative. Deși plecarea din programul B Corp poate părea un risc de imagine, CEO-ul David Bronner afirmă că forța brandului său este suficientă pentru a rezista și că ar reîntra în program doar în condițiile unor standarde mult mai stricte pentru multinaționale.