Cât de vulnerabilă este, de fapt, economia lui Putin și ce efect ar avea eventualele taxe vamale de 100% anunțate de Trump

Donald Trump a surprins lumea politică la începutul săptămânii, anunțând la Casa Albă o schimbare radicală de curs în relațiile economice cu Rusia. După o perioadă în care administrația sa părea dispusă să reia colaborarea „business as usual” cu Kremlinul, Trump a pus pe masă posibilitatea unor sancțiuni economice dure, ce includ taxe vamale de până la 100% pe bunurile rusești importate în Statele Unite. Această schimbare vine după ce negocierile cu Moscova în privința unui acord privind Ucraina nu au avansat iar atacurile Rusiei continuă neîntrerupt.

Promisiunile nerostite și poziționarea Kremlinului

La începutul anului, Trump exprima optimism postând pe platforma lui Truth Social despre oportunități reciproce pentru comerț între SUA și Rusia, subliniind relevața piețelor ambelor țări. Totodată, în convorbiri telefonice cu Putin, liderul de la Casa Albă spunea că discută „tranzacții semnificative pentru dezvoltarea economică” între cele două state. În aceeași notă, ministrul de externe american, Marco Rubio, declara în iulie că vrea să restabilească cooperarea economică ruso-americană, după întâlniri cu omologul său rus.

Totuși, discursul recent al lui Trump a transmis o ripostă fermă în fața Kremlinului, cu înfruntări economice directe dacă Moscova nu își schimbă poziția. El a precizat că Rusia mai are 50 de zile să revină asupra deciziilor și să accepte un acord de pace cu Ucraina, altfel SUA vor aplica tarife masive.

Val de concedieri masive în IT-ul din România: Microsoft și Amazon fac disponibilizări

13:41

Cum învățăm să luăm decizii financiare corecte în situații de criză? Vlad Nicolaescu, coordonator al programelor de educație financiară din cadrul ASF, invitat la podcastul Puterea Financiară

13:18

Cum ar putea funcționa noile tarife vamale?

Dacă vor fi puse în aplicare, tarifele vamale de 100% se vor aplica nu doar bunurilor importate din Rusia, ci și celor provenind de la mari parteneri comerciali ai Moscovei, care continuă să importe masiv produse rusești, în special petrol și gaze naturale. Un tarif dublu la aceste importuri ar face practic imposibil comerțul respectiv, descurajând cumpărătorii să mai cumpere din surse rusești pentru a nu pierde accesul la piața americană, scrie Der Spiegel.

Strategia este una agresivă și riscantă, mizând pe faptul că piața americană este atât de importantă încât țările importatoare ar prefera să-și schimbe partenerii de livrare, punând astfel presiune economică imensă pe Rusia.

Situația dificilă a economiei ruse

Totuși, analiștii estimează că economia Rusiei se află deja într-un punct vulnerabil. După doi ani de creștere economică puternică, boom-ul finanțat în special de administrație miltară și exportul de resurse energetice începe să slăbească. Fondul Monetar Internațional prevede pentru 2025 o creștere economică modestă de 1,5% și o încetinire la 0,9% în 2026. Ministrul economiei Maxim Reschetnikov a avertizat în iunie despre posibilitatea unei recesiuni iminente.

Bugetul federal rus marchează un deficit important în prima jumătate a anului 2025. Prețurile petrolului au scăzut, iar veniturile din export au scăzut cu 14% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar veniturile celelalte, precum taxele, nu au putut compensa.

Cheltuielile publice însă cresc cu 21%, determinând Kremlinul să folosească rezerve financiare, să atragă credite și să caute noi surse de venit. Planurile includ creșterea taxelor pe consumul de apă în industrie și o taxă suplimentară pentru importatorii de produse electronice.

Ce limite are răspunsul rus?

Economistul Janis Kluge de la Stiftung Wissenschaft und Politik spune că „sistemul economic rusesc se apropie de limitele sale în multe privințe”, dar Kremlinul este încă departe de un colaps ce ar influența decisiv cursul războiului.

Doi factori explică rezistența Moscovei: nivelul scăzut al șomajului (sub 3%), care reduce tensiunile sociale, și faptul că guvernul pune prioritate maximă pe politica externă, chiar cu riscul scăderii nivelului de trai intern. Pentru regimul lui Putin viața populației nu este pe primul loc, iar schimbări fundamentale de strategie la nivelul conflictului cu Ucraina acum vor avea loc doar dacă regimul se simte amenințat grav.

Veniturile din petrol, elementul cheie al bugetului rusesc

Veniturile din petrol și gaze reprezintă sursa majoră de venituri pentru Rusia – în 2024 acestea au adus aproximativ 235 miliarde de dolari, dintre care 189 miliarde din petrol și 46 miliarde din gaze. Chiar dacă statul și-a diversificat sursele de venit în ultimul deceniu, o treime din buget provine încă din exportul de resurse energetice.

Acest model financiar susține și recrutările armatei, unde până în acest an voluntarii au fost atrași cu bonusuri generoase, estimate la 10 miliarde de dolari până la finalul anului. Lipsa fondurilor ar forța statul să recurgă la mobilizări obligatorii, o măsură evitată până acum de Putin datorită riscului de nemulțumiri publice majore.

Provocările și riscurile tarifelor anunțate de Trump

Oricât ar insista Donald Trump pe importanța tarifelor, specialistii subliniază că acestea pot avea efecte secundare neplăcute. Dacă petrolul rusesc dispare de pe piață, costurile globale la energie și combustibili ar crește, afectând populatia americană chiar înaintea alegerilor prezidențiale. De aceea, predecesorul său, Joe Biden, s-a ferit de aplicarea unor sancțiuni dure asupra Iranului de teamaa creșterii prețurilor la benzină.

Pentru a contrabalansa acest risc, SUA ar putea încerca să determine țările exportatoare din OPEC, precum Arabia Saudită, să crească producția de petrol, deși acest lucru ar menține piața la limitele sale, crescând vulnerabilitatea la fluctuații mari de preț.

Georgrafia importurilor energetice și impactul geopolitic al sancțiunilor

Pe lângă China, principalii cumpărători de resurse rusești includ India și Turcia, ambele jucând roluri geopolitice semnificative. Taxele de 100% aplicate importurilor din aceste țări ar putea conduce la deteriorarea gravă a relațiilor cu SUA.

În privința Chinei, analiștii consideră puțin probabil ca Trump să impună tarife punitive din cauza afacerilor comerciale legate de Rusia. Trump însuși a renunțat anterior la amenințări cu tarife de până la 145% asupra exporturilor chineze în SUA, subliniind dificultățile politice de a susține astfel de măsuri, care doar ar afecta costurile pentru consumatorii americani și nu ar determina schimbări importante în politica chinezească.

Îndoielile privind impactul real al amenințărilor lui Trump

Rămân și întrebări despre sinceritatea și onestitatea intențiilor lui Trump pe acest subiect. Termenul de aproximativ 50 de zile rămase pentru Rusia, anunțat de Trump, a generat controverse. Președintele spune că după ultima conversație cu Putin era optimist, însă soția sa Melania l-a atenționat despre continuarea bombardamentelor ucrainene, schimbându-i percepția.

Alte opțiuni pentru sancționarea Rusiei

Economistul Benjamin Hilgenstock de la Kyiv School of Economics vede în discursul lui Trump șansa unui semnal pentru o schimbare de strategie, dar susține că tarifele nu sunt instrumentul adecvat.

În schimb, el susține că impunerea de sancțiuni secundare, direcționate nu împotriva unor țări întregi, ci direct împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc, ar putea fi mai eficientă. Această strategie a fost deja aplicată cu succes împotriva unor bănci chineze, prin restricționarea accesului la sistemul financiar global dominat de SUA.

Sancționarea selectivă a porturilor rusești de export petrolier, cu aplicare succesivă, ar da piețelor timp să-și ajusteze fluxurile, evitând șocurile bruște care ar destabiliza prețurile globale.