Cât ne costă securitatea națională? Fiecare român plătește sute de lei anual pentru apărare

În timp ce securitatea națională este un subiect discutat destul de rar, românii contribuie anual cu sute de lei la finanțarea serviciilor secrete. Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală sumele uriașe alocate SRI, STS, SIE și SPP în 2023, dar ridică și semne de întrebare privind eficiența, prioritățile și lipsa de transparență în cheltuirea acestor bani publici.  

Securitatea națională de miliarde: ce spun cifrele despre serviciile secrete

În anul 2023, România a alocat peste 6,3 miliarde de lei pentru cele patru servicii de informații și protecție – SRI, STS, SIE și SPP – potrivit raportului de audit publicat de Curtea de Conturi. Această sumă înseamnă 0,39% din PIB-ul național, estimat la 1.615 miliarde lei, și reprezintă 1,04% din bugetul general consolidat al statului, notează Puterea.

Asta înseamnă că 1 leu din fiecare 100 cheltuiți de stat merge direct către serviciile secrete, fără ca publicul să aibă o imagine clară asupra destinației precise a acestor fonduri. Cu o populație estimată la 19 milioane de persoane, fiecare român a contribuit în medie cu 332 de lei în 2023 pentru activitatea acestor instituții, adică aproape 28 de lei lunar.

Noi reguli pentru șoferii din UE. Ce s-a schimbat?

21:36

O nouă regulă la îmbarcare surprinde industria aviatică. Cine urcă primul și cum funcționează sistemul WILMA

20:53

Cine încasează cei mai mulți bani? Dezechilibrele din bugetul „siguranței”

Distribuția internă a bugetelor relevă un dezechilibru major în alocarea fondurilor. Serviciul Român de Informații (SRI) a primit 63% din bugetul total – adică aproape 4 miliarde de lei. Urmează STS cu 18,3%, SIE cu 10,7% și SPP cu doar 7,7%.

Această repartizare evidențiază o prioritizare a informațiilor interne și contrainformațiilor în dauna capacității externe a României, într-un context geopolitic tensionat, cu război la graniță și o creștere semnificativă a riscurilor globale. Deși amenințările externe sunt în creștere, Serviciul de Informații Externe rămâne subfinanțat, ceea ce poate ridica întrebări serioase privind capacitatea țării de a răspunde eficient la provocări internaționale.

Ce ascund cifrele. Investițiile, la coadă

Analiza structurii cheltuielilor arată că cea mai mare parte din bugetele acestor instituții este direcționată către salarii și cheltuieli de personal. În schimb, investițiile în infrastructură, digitalizare sau proiecte cu finanțare externă sunt extrem de reduse.

Mai mult, fondurile europene sunt aproape inexistente în bugetele acestor servicii, ceea ce sugerează fie lipsa accesului, fie o reticență în a-și adapta activitatea la cerințele de transparență impuse de proiectele nerambursabile.