Prima pagină » Cel mai mare fond suveran din lume cere o reformă profundă a piețelor de capital din Europa, pentru păstrarea competitivității

Cel mai mare fond suveran din lume cere o reformă profundă a piețelor de capital din Europa, pentru păstrarea competitivității

Cel mai mare fond suveran din lume cere o reformă profundă a piețelor de capital din Europa, pentru păstrarea competitivității

Cel mai mare fond suveran din lume, fondul petrolier al Norvegiei, cu active în valoare de 1,9 trilioane de dolari, atrage atenția asupra necesității unei reforme profunde și urgente a piețelor de capital din Europa. Fondul cere armonizarea regulilor fiscale, a celor privind insolvența și supravegherea piețelor, pentru a preveni o pierdere și mai accentuată a competitivității continentului în fața piețelor din Statele Unite și Asia.

Fondul norvegian este cel mai mare investitor unic pe piețele europene, deținând în medie 2,5% din fiecare companie listată pe bursele continentului. Cu toate acestea, ponderea acțiunilor europene în portofoliul său a scăzut de la 26% la 15% în ultimul deceniu, un declin atribuit în principal scăderii competitivității piețelor europene față de cele americane și asiatice.

Apelul la acțiune: „Sentiment de urgență” în rândul factorilor de decizie

Malin Norberg, șefa strategiei de piață a fondului, a declarat pentru Financial Times:

„O piață bine funcțională în Europa este foarte importantă pentru noi… Se simte un sentiment de urgență în rândul factorilor de decizie. Și noi simțim acest lucru și ne bucurăm de asta.”

Fondul va răspunde în această săptămână consultării Comisiei Europene privind integrarea piețelor de capital, cerând o abordare mai ambițioasă și soluționarea problemelor structurale profunde.

În scrisoarea adresată Comisiei, fondul subliniază:

„Împărtășim îngrijorarea că, de-a lungul timpului, piețele europene au rămas în urmă în ceea ce privește dinamismul afacerilor și oferirea de noi oportunități de investiții pentru investitorii instituționali.”

Printre principalele obstacole se numără diferențele semnificative între legile naționale privind valorile mobiliare, legislația corporativă și regimurile de insolvență.

Propuneri concrete pentru armonizarea piețelor europene

Printre cele mai importante dețineri ale fondului în Europa se numără SAP, ASML, Novo Nordisk, Nestlé și UBS. Fondul solicită reducerea diferențelor naționale în domeniul legilor privind valorile mobiliare, legislației societăților comerciale și regimurilor de insolvență, armonizarea regimurilor fiscale, în special a impozitului pe dividende, și simplificarea procesului de emitere a datoriei.

Lichiditatea și supravegherea piețelor, priorități majore

Fondul consideră că lichiditatea acțiunilor europene ar trebui stimulată prin competiție și inovație, nu prin reglementări suplimentare. De asemenea, supravegherea piețelor ar trebui unificată la nivel european pentru a crește eficiența și transparența.

Deși politicienii norvegieni au redus expunerea fondului pe piața europeană în favoarea celei americane încă din 2012, fondul rămâne supraponderat pe continentul european. Totuși, factorii structurali, precum numărul redus de companii listate în Europa, au avut un impact major asupra scăderii investițiilor.

Performanța acțiunilor europene versus americane

Acțiunile americane reprezintă acum 40% din activele fondului, față de 21% în urmă cu zece ani. Emil Framnes, șeful global al tranzacțiilor cu acțiuni, a explicat:

„Am observat în ultimii ani că numărul companiilor europene în care am putut investi a scăzut, iar dimensiunea relativă a activelor noastre gestionate în Europa a scăzut semnificativ.”

Companii tehnologice europene precum Spotify și Klarna s-au listat sau plănuiesc să se listeze pe piețele americane, iar grupuri precum Linde, CRH și Arm Holdings și-au mutat listările în SUA în ultimii ani. Numărul companiilor europene din portofoliul fondului a scăzut cu 25% în ultimul deceniu, ajungând la 1.546.

Poziția fondului petrolier norvegian evidențiază nevoia urgentă ca factorii de decizie europeni să accelereze reformele structurale, creând un mediu de piață integrat și competitiv, capabil să atragă și să păstreze investițiile instituționale majore pe termen lung. Aceste schimbări sunt esențiale pentru a menține relevanța și atractivitatea piețelor de capital europene în peisajul global.

Alte articole importante
Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust
Economie mondială
Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust
Un proces federal intentat împotriva McDonald’s în Statele Unite aduce inteligența artificială în centrul unei noi dispute privind limitele legislației antitrust. Reclamanții susțin că lanțul de restaurante ar fi folosit un sistem de stabilire și recomandare a prețurilor alimentat de algoritmi pentru a coordona prețurile în cadrul rețelei sale de francize, în detrimentul consumatorilor. Compania […]
Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată
Economie mondială
Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată
Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul erorilor din cheltuielile Uniunii Europene a crescut în 2025 și rămâne peste pragul considerat semnificativ de auditori. Rata estimată a erorilor a ajuns la 3,8%, de la 3,6% în 2024, ceea ce a determinat Curtea să emită, pentru al șaptelea an consecutiv, o opinie contrară asupra cheltuielilor […]
Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc
Macroeconomie
Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc
Aproape 77% dintre companiile de construcții din România consideră că actualul context politic și fiscal reprezintă o amenințare directă pentru afacerile lor, iar întârzierile la plăți și decontări sunt principalul risc indicat de antreprenori. În același timp, mai mult de jumătate dintre firmele analizate se așteaptă ca cifra de afaceri să crească în 2026, susținute […]
Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană
Macroeconomie
Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană
Bucureștiul se află pe ultimul loc într-un clasament realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții mai sustenabile. Capitala României este plasată alături de Atena și Roma la coada evaluării, în principal din cauza dependenței ridicate de gaz, a unei planificări incomplete la […]
Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026
Macroeconomie
Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026
România derulează în 2026 cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), într-un moment în care consolidarea bugetară începe să apese asupra cererii interne și economiei, potrivit celei mai recente ediții a raportului economic regional al Băncii Mondiale. Deficitul bugetar al României este estimat să scadă cu aproape două puncte procentuale […]
Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Macroeconomie
Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 8% față de primele trei luni ale anului, în termeni nominali, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Avansul față de aceeași perioadă din 2025 a fost de 7,4%. […]