Cel mai mare fond suveran din lume, fondul petrolier al Norvegiei, cu active în valoare de 1,9 trilioane de dolari, atrage atenția asupra necesității unei reforme profunde și urgente a piețelor de capital din Europa. Fondul cere armonizarea regulilor fiscale, a celor privind insolvența și supravegherea piețelor, pentru a preveni o pierdere și mai accentuată a competitivității continentului în fața piețelor din Statele Unite și Asia.
Fondul norvegian este cel mai mare investitor unic pe piețele europene, deținând în medie 2,5% din fiecare companie listată pe bursele continentului. Cu toate acestea, ponderea acțiunilor europene în portofoliul său a scăzut de la 26% la 15% în ultimul deceniu, un declin atribuit în principal scăderii competitivității piețelor europene față de cele americane și asiatice.
Malin Norberg, șefa strategiei de piață a fondului, a declarat pentru Financial Times:
„O piață bine funcțională în Europa este foarte importantă pentru noi… Se simte un sentiment de urgență în rândul factorilor de decizie. Și noi simțim acest lucru și ne bucurăm de asta.”
Fondul va răspunde în această săptămână consultării Comisiei Europene privind integrarea piețelor de capital, cerând o abordare mai ambițioasă și soluționarea problemelor structurale profunde.
În scrisoarea adresată Comisiei, fondul subliniază:
„Împărtășim îngrijorarea că, de-a lungul timpului, piețele europene au rămas în urmă în ceea ce privește dinamismul afacerilor și oferirea de noi oportunități de investiții pentru investitorii instituționali.”
Printre principalele obstacole se numără diferențele semnificative între legile naționale privind valorile mobiliare, legislația corporativă și regimurile de insolvență.
Printre cele mai importante dețineri ale fondului în Europa se numără SAP, ASML, Novo Nordisk, Nestlé și UBS. Fondul solicită reducerea diferențelor naționale în domeniul legilor privind valorile mobiliare, legislației societăților comerciale și regimurilor de insolvență, armonizarea regimurilor fiscale, în special a impozitului pe dividende, și simplificarea procesului de emitere a datoriei.
Fondul consideră că lichiditatea acțiunilor europene ar trebui stimulată prin competiție și inovație, nu prin reglementări suplimentare. De asemenea, supravegherea piețelor ar trebui unificată la nivel european pentru a crește eficiența și transparența.
Deși politicienii norvegieni au redus expunerea fondului pe piața europeană în favoarea celei americane încă din 2012, fondul rămâne supraponderat pe continentul european. Totuși, factorii structurali, precum numărul redus de companii listate în Europa, au avut un impact major asupra scăderii investițiilor.
Acțiunile americane reprezintă acum 40% din activele fondului, față de 21% în urmă cu zece ani. Emil Framnes, șeful global al tranzacțiilor cu acțiuni, a explicat:
„Am observat în ultimii ani că numărul companiilor europene în care am putut investi a scăzut, iar dimensiunea relativă a activelor noastre gestionate în Europa a scăzut semnificativ.”
Companii tehnologice europene precum Spotify și Klarna s-au listat sau plănuiesc să se listeze pe piețele americane, iar grupuri precum Linde, CRH și Arm Holdings și-au mutat listările în SUA în ultimii ani. Numărul companiilor europene din portofoliul fondului a scăzut cu 25% în ultimul deceniu, ajungând la 1.546.
Poziția fondului petrolier norvegian evidențiază nevoia urgentă ca factorii de decizie europeni să accelereze reformele structurale, creând un mediu de piață integrat și competitiv, capabil să atragă și să păstreze investițiile instituționale majore pe termen lung. Aceste schimbări sunt esențiale pentru a menține relevanța și atractivitatea piețelor de capital europene în peisajul global.