Cererea globală de aur a depășit 1.200 de tone. Ce țări au cumpărat cele mai mari cantități în 2025

Potrivit datelor publicate de Consiliul Mondial al Aurului, cererea mondială de aur a depășit pragul de 1.200 de tone în primele trei luni din 2025, o creștere de 170% față de aceeași perioadă din 2024.

Această majorare vine în contextul în care prețul a urcat în 2024 cu 38%, ceea ce plasează anul trecut pe poziția a șasea în clasamentul celor mai bune performanțe anuale ale acestui metal prețios din secolul al XXI-lea.

Cât aur au cumpărat băncile centrale în 2025

Bursa de Valori București deschide pe verde prima ședință a săptămânii cu creșteri pe majoritatea indicilor

12:27

Armani sparge barierele luxului: primele vile de plajă vor fi construite în Emiratele Arabe Unite

12:04

Cererea de aur la nivel mondial a crescut cu un procent față de anul precedent în primul trimestru al anului curent, ajungând la 1.206 tone. Această evoluție a fost determinată de o creștere bruscă a cererii de investiții, prețurile depășind 3.000 de dolari pe uncie, conform celui mai recent raport al Consiliului Mondial al Aurului (WGC).

Creșterea vine pe fondul unor transformări semnificative în dinamica pieței internaționale, determinate de noile tendințe ale investitorilor și de politica de achiziții a băncilor centrale. Băncile centrale au cumpărat 244 de tone de aur în primul trimestru, o încetinire față de trimestrul precedent, dar situată în intervalul trimestrial al ultimilor trei ani.

Cererea de lingouri și de monede a rămas ridicată, și anume 325 de tone, cu 15% peste media trimestrială pe ultimii cinci ani. O revenire bruscă a intrărilor de fonduri tranzacționate la bursă (ETF) pe aur a alimentat o creștere de peste două ori a cererii totale de investiții. În acest fel s-a ajuns la pragul de 552 de tone (+170% de la an la an), cel mai ridicat nivel după trimestrul I din 2022, potrivit Gulf Business.

În ceea ce privește investitorii individuali, care sunt principalii cumpărători de lingouri și monede din aur, precum și de fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) cererea pentru aurul de investiții a crescut cu 170% în ultimele 12 luni. Principalele regiuni care au contribuit la această evoluție au fost Europa și Asia.

Activele ETF-urilor au crescut cu 333%

Deși cererea de aur este pe un trend ascendent, investitorii preferă în continuare produsele de aur cu greutăți mai mari, de peste 20 de grame. Asta, pentru că acestea au marje de preț mai avantajoase. În plus, costurile fixe de producție influențează într-o măsură mai mică prețul final al lingourilor mari comparativ cu produsele de un gram, făcând investiția mai eficientă, relatează TheDeepdive.ca.

O altă tendință notabilă este revigorarea interesului pentru ETF-urile cu suport aur, cunoscute și ca „aur pe hârtie”, care permit expunerea pe piața aurului fără deținerea fizică a metalului.

Activele acestor fonduri au crescut cu 333% în decursul ultimului an. Cele mai mari volume investite provin din America de Nord, în special din SUA, și din Asia, acolo unde China domină piața, reprezentând aproximativ 80% din activele fondurilor asiatice de tip ETF.

În ciuda creșterii accelerate, ETF-urile aurifere dețin doar 8% din totalul activelor gestionate de fondurile tranzacționate la bursă la nivel mondial, un procent inferior celui înregistrat în perioada 2010-2011, când aceste instrumente ajunseseră să reprezinte peste 11% din totalul activelor ETF-urilor, pe fondul atingerii unui maxim istoric al prețului aurului de circa 2.000 dolari/uncie.

Tendința generală indică un interes crescut pentru produsele cu puritate înaltă și marje comerciale reduse, care permit un randament mai apropiat de valoarea reală de piață la revânzare – fie că este vorba de lingouri sau monede masive, fie de participații în fonduri aurifere.

Ce țări au cumpărat cel mai mult aur

Băncile centrale continuă să cumpere aur într-un ritm susținut. În primele trei luni ale acestui an, achizițiile nete realizate de instituțiile  bancare au însuma 243,7 tone. Deși totalul este mai mic cu 21% față de aceeași perioadă din 2024, menținerea acestui nivel ar transforma 2025 într-un nou an-record al acumulărilor de aur în portofoliile băncilor centrale.

Cea mai activă bancă centrală în acest segment a fost Banca Națională a Poloniei (BNP), care a cumpărat 48,6 tone de aur în primul trimestru. În prezent, această țară deține 509 tone de aur și ocupă locul 12 la nivel mondial în clasamentul rezervelor oficiale, depășind inclusiv Banca Centrală Europeană, conform Business-Review.eu.

Printre alți cumpărători importanți se numără China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) și India (3,4 tone).