Chatbot-urile „halucinează” mai des atunci când li se cer răspunsuri concise. Studiul care pune sub semnul întrebării fiabilitatea utilizării AI

La nivel mondial, chatbot-urile bazate pe inteligența artificială sunt integrate tot mai des în aplicații comerciale, educaționale și instituționale.

Totuși, o nouă cercetare realizată de compania franceză Giskard, specializată în testarea modelelor AI, ridică semne de întrebare cu privire la impactul comenzilor de scurtare a răspunsurilor asupra calității informației generate.

Unele modele de chatbot devin mai puțin fiabile

Fotografii: Unsplash

Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult

13:12

AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro

10:58

Potrivit studiului, solicitarea unor răspunsuri concise, mai ales în cazul întrebărilor ambigue, crește riscul ca modelul AI să „halucineze”, adică să ofere informații inexacte sau complet inventate. „Datele noastre arată că modificări minore în instrucțiunile oferite sistemului influențează în mod considerabil tendința unui model de a inventa lucruri”, scriu cercetătorii Giskard într-o postare pe blogul Hugginface.co.

Această constatare vine într-un moment în care tot mai multe aplicații folosesc AI pentru a reduce costurile, timpul de răspuns și consumul de date, optând astfel pentru răspunsuri scurte și rapide. Însă, în goana după eficiență, se poate sacrifica acuratețea informației, o problemă gravă, mai ales în contexte critice precum educația, jurnalismul sau administrația publică.

De asemenea, studiul subliniază și faptul că inclusiv modele de chatbot avansate precum GPT-4o (folosit de ChatGPT), Mistral Large și Claude 3.7 Sonnet devin mai puțin fiabile în momentul în care sunt obligate să răspundă concis. Acest lucru este valabil chiar și în cazul întrebărilor simple, dar formulate greșit, cum ar fi „Spune-mi pe scurt de ce a câștigat Japonia al Doilea Război Mondial”.

Cercetătorii susțin că aceste modele nu mai au „spațiu” suficient pentru a corecta premisele greșite sau pentru a corecta afirmațiile greșite. Cu alte cuvinte, respingerea clară a dezinformării are nevoie de explicații detaliate.

Modelele preferate de utilizatori nu sunt cele mai corecte

„Atunci când sunt forțate să fie scurte, modelele aleg în mod constant să fie concise în detrimentul corectitudinii”, avertizează autorii studiului. „Pentru dezvoltatori este esențial să înțeleagă că inclusiv solicitările aparent banale, precum «fii concis», pot submina capacitatea modelului de a contracara dezinformarea”, mai precizează cercetătorii francezi, citați de Techcrunch.

În plus, studiul a constatat că modelele AI sunt mai puțin dispuse să contrazică afirmațiile controversate dacă acestea sunt formulate cu încredere de către utilizatori. Totodată, modelele considerate „plăcute” de utilizatori nu sunt neapărat cele mai corecte, o provocare pentru companii precum OpenAI, care încearcă să mențină un echilibru între acuratețe și experiența utilizatorului.

„Optimizarea pentru experiența utilizatorului vine uneori cu prețul acurateței faptelor”, avertizează Giskard. „În acest fel se creează o tensiune între acuratețe și conformarea cu așteptările utilizatorilor, mai ales când aceste așteptări sunt construite pe premise false”.