Prima pagină » Chiar se schimbă banii? Euro digital și avertismentul unui oficial de rang înalt din Europa

Chiar se schimbă banii? Euro digital și avertismentul unui oficial de rang înalt din Europa

Chiar se schimbă banii? Euro digital și avertismentul unui oficial de rang înalt din Europa
Foto: Colaj Freepik

Moneda euro, unul dintre cele mai importante simboluri ale integrării europene, ar putea intra într-o nouă etapă istorică. Guvernatorul Băncii Franței, Francois Villeroy de Galhau, avertizează că suveranitatea economică pe care euro o garantează Europei riscă să fie pusă sub semnul întrebării dacă Uniunea Europeană nu adoptă un euro digital. Declarația a fost făcută la o conferință organizată la Paris și readuce în prim-plan dezbaterea privind viitorul banilor în era digitală.

Potrivit oficialului francez, euro, lansat în urmă cu peste 25 de ani, reprezintă „cel mai mare pas al Europei către suveranitate” și un proiect care se bucură de un sprijin solid din partea populației. Aproximativ 82% dintre cetățenii europeni susțin moneda unică, însă această realizare ar putea fi vulnerabilizată într-o lume dominată de plăți digitale și tehnologii financiare emergente, conform AFP.

De ce consideră Europa necesar un euro digital

Francois Villeroy de Galhau susține că rolul monedei băncii centrale trebuie protejat și adaptat la realitățile economiei digitale. În lipsa unui euro digital, spațiul plăților ar putea fi dominat de soluții private sau de monede digitale emise în afara Uniunii Europene, ceea ce ar diminua controlul autorităților monetare asupra sistemului financiar.

În acest context, Eurosistemul a început deja demersuri concrete pentru a oferi publicului larg un euro digital. Conceptul este descris ca o „bancnotă digitală”, menită să transfere caracteristicile esențiale ale numerarului în mediul digital, păstrând în același timp rolul de ancoră al monedei băncii centrale. Scopul declarat este ca euro digital să completeze numerarul, nu să îl înlocuiască, oferind o alternativă sigură și garantată de stat.

Comisia Europeană a propus încă din iunie 2023 un cadru de reglementare pentru euro digital, deschizând calea pentru o eventuală implementare la nivelul întregii Uniuni. Inițiativa a intrat ulterior în dezbaterea instituțiilor europene și a guvernelor naționale.

Cum ar funcționa euro digital și ce reguli sunt prevăzute

Un pas important a fost făcut recent, când Consiliul Uniunii Europene a susținut în unanimitate proiectul euro digital. Potrivit guvernatorului Băncii Franței, oficialii europeni au convenit asupra unui „euro digital autentic”, care să poată fi utilizat atât online, cât și offline. Această caracteristică ar permite efectuarea de plăți chiar și în lipsa unei conexiuni la internet, o funcționalitate gândită pentru a reproduce flexibilitatea numerarului.

Propunerile prevăd, de asemenea, un nivel ridicat de confidențialitate pentru utilizatori, una dintre temele sensibile ale dezbaterii publice. În același timp, vor exista limite privind cantitatea totală de euro digitali care pot fi deținuți într-un cont online sau într-un portofel digital, măsură menită să evite destabilizarea sistemului bancar tradițional.

Textul analizat de instituțiile europene definește și cadrul de compensare pentru furnizorii de servicii de plată, respectiv băncile. Într-o perioadă de tranziție de cel puțin cinci ani, comisioanele interbancare și cele percepute comercianților ar urma să fie plafonate la 0,20% din valoarea tranzacției, un nivel comparabil cu cel al altor metode de plată existente. După această perioadă, plafoanele ar urma să fie stabilite în funcție de costurile reale asociate utilizării euro digital.

Calendarul lansării și blocajele politice

Potrivit declarațiilor lui Villeroy de Galhau, după votul așteptat în Parlamentul European, programat pentru luna mai, autoritățile europene intenționează să lanseze un proiect pilot începând cu anul 2027. Dacă etapele preliminare vor decurge conform planului, euro digital ar putea fi lansat oficial în 2029.

Încă din 2023, Banca Centrală Europeană a demarat faza de pregătire a proiectului euro digital, estimată inițial la doi ani. Obiectivul era ca, în acest interval, Uniunea Europeană să adopte regulile necesare pentru introducerea echivalentului digital al bancnotelor și monedelor euro. Cu toate acestea, negocierile dintre guvernele naționale și Parlamentul European nu au dus încă la un acord final.

Alte articole importante
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat […]
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, […]
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Tehnologie
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Google a identificat o operațiune cibernetică în care atacatorii au utilizat agenți de inteligență artificială pentru a descoperi și exploata vulnerabilități informatice fără intervenție umană. Potrivit companiei, este posibil să fie vorba despre primul atac cibernetic documentat în care întregul proces de identificare a breșelor și dezvoltare a instrumentelor de atac a fost automatizat prin […]
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
Piață de Capital - Fonduri
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Macroeconomie
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]