Chisăliță avertizează că România intră nepregătită într-o posibilă criză petrolieră și cere un comandament energetic permanent

România riscă să intre nepregătită într-o posibilă criză petrolieră regională și are nevoie de un comandament energetic și logistic permanent, nu de măsuri adoptate după apariția problemelor, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.

Potrivit acestuia, țara dispune de rafinării, infrastructură portuară și o producție internă de petrol, însă dependența de importuri și vulnerabilitatea rutelor de aprovizionare pot transforma rapid tensiunile regionale într-o problemă economică majoră.

Propunerea: un Dispecerat Național de Securitate Energetică

Chisăliță propune înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, care să monitorizeze și să coordoneze permanent fluxurile de aprovizionare cu petrol și carburanți.

Bursa de Valori București a câștigat peste 18 miliarde de lei la capitalizare într-o săptămână

16:20

Bogdan Ivan: Am purtat negocieri politice cu Austria pentru susținerea proiectului Neptun Deep

11:05

Potrivit analizei, această structură ar trebui să urmărească zilnic transporturile prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și terminalul Novorossiisk, producția rafinăriilor românești, navele aflate în drum spre Constanța, nivelul stocurilor de carburanți, exporturile, capacitatea portuară și fluvială, evoluția prețurilor internaționale și riscurile militare din Marea Neagră.

În paralel, România ar trebui să negocieze din timp rute alternative de aprovizionare din Azerbaidjan, zona Mediteranei, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, chiar dacă acestea presupun costuri mai ridicate.

Dependența de importuri reprezintă principala vulnerabilitate

Președintele AEI subliniază că România nu este independentă din punct de vedere petrolier. Producția internă acoperă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor, iar aproximativ trei sferturi din țițeiul procesat provine din import.

Principalele surse sunt Kazahstanul, Azerbaidjanul și alte state din regiune. Totuși, o mare parte din petrolul kazah ajunge în România prin conducta CPC și este încărcat în terminalul rusesc Novorossiisk, ceea ce face ca aprovizionarea să depindă de infrastructură aflată într-o zonă afectată de război.

În urma atacurilor recente asupra terminalului CPC, Kazahstanul a fost nevoit să reducă producția, ceea ce demonstrează cât de vulnerabil poate deveni întregul lanț de aprovizionare, afirmă Chisăliță.

Petromidia și Portul Constanța, avantaje strategice, dar și puncte sensibile

Analiza arată că rafinăria Petromidia reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale României, însă este adaptată în principal pentru procesarea petrolului importat din Kazahstan.

Dacă fluxurile prin CPC sunt întrerupte pentru perioade mai lungi, rafinăria trebuie să utilizeze alte sortimente de țiței, ceea ce presupune costuri suplimentare, adaptări tehnice și transport mai scump.

În același timp, Portul Constanța a devenit un nod logistic regional pentru carburanți, cereale și aprovizionarea Ucrainei. Potrivit AEI, această dezvoltare aduce beneficii economice, dar transformă portul într-un punct vulnerabil în contextul conflictului din regiunea Mării Negre.

Creșterea riscului militar poate determina armatorii să evite anumite rute, companiile de asigurări să majoreze primele, iar comercianții să transfere costurile suplimentare în prețul carburanților.

Motorina, elementul critic al economiei

În opinia lui Dumitru Chisăliță, cel mai mare risc nu îl reprezintă benzina, ci motorina, utilizată în transporturi, agricultură, construcții și distribuția mărfurilor.

Acesta arată că, în iulie 2026, piețele internaționale indicau deja o ofertă tensionată de motorină, iar România a fost singurul stat din Uniunea Europeană în care prețul motorinei a continuat să crească între aprilie și mai 2026, în pofida măsurilor guvernamentale.

Potrivit analizei, acest lucru arată că piața românească transmite rapid scumpirile externe către consumatori, dar reacționează mai lent atunci când cotațiile internaționale scad.

Trei scenarii pentru evoluția pieței

AEI ia în calcul trei scenarii.

În varianta optimistă, dacă fluxurile prin CPC sunt reluate rapid și tensiunile din Orientul Mijlociu nu se amplifică, România s-ar putea confrunta în principal cu o criză de preț, fără lipsuri semnificative de carburanți.

Într-un scenariu intermediar, în care perturbările persistă timp de două până la patru săptămâni, ar putea apărea noi scumpiri la pompă, reducerea stocurilor comerciale, întârzieri în aprovizionare, presiuni asupra rafinăriilor și costuri mai mari pentru agricultură și transport.

În scenariul cel mai sever, în care sunt afectate simultan conducta CPC, transportul prin Marea Neagră și fluxurile din Orientul Mijlociu, România s-ar putea confrunta cu dificultăți temporare de aprovizionare cu motorină.

Critici privind reacția autorităților

Chisăliță susține că autoritățile reacționează, de regulă, doar după apariția scumpirilor și preferă măsuri administrative, precum plafonarea adaosurilor comerciale sau controalele, în locul unei monitorizări permanente a fluxurilor fizice de petrol și produse petroliere.

În opinia sa, plafonarea prețurilor nu poate suplini lipsa fizică a carburanților și poate chiar descuraja importurile într-o piață regională aflată sub presiune.

De asemenea, el avertizează că existența rezervelor obligatorii nu înseamnă automat că acestea pot acoperi rapid toate nevoile economiei și cere autorităților să prezinte transparent informații privind cantitățile disponibile, structura stocurilor și condițiile în care acestea pot fi utilizate.

„Cea mai mare amenințare este să ajungem prea târziu la petrolul disponibil”

Președintele AEI concluzionează că România nu se află în pragul unei penurii inevitabile, însă este expusă unei crize petroliere regionale din cauza dependenței de importuri și a concentrării aprovizionării prin Marea Neagră.

„Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale. Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă”, avertizează Dumitru Chisăliță.