Cifre alarmante: un român din cinci trăia sub pragul sărăciei în 2024

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2024 arată o ușoară ameliorare a situației sociale din România, dar cifrele rămân îngrijorătoare. Milioane de români continuă să trăiască sub pragul sărăciei, iar copiii și vârstnicii sunt în continuare cele mai vulnerabile categorii.

Peste 3,5 milioane de români trăiau sub pragul sărăciei anul trecut

Anul trecut, aproape unul din cinci români (19%) trăia într-o gospodărie cu venituri sub 60% din mediana veniturilor disponibile, potrivit datelor oficiale publicate de INS. Deși rata sărăciei relative a înregistrat o scădere de 2,1 puncte procentuale față de anul precedent, impactul social rămâne profund.

Cum ne afectează viața de zi cu zi deficitul bugetar al României

20:04

Germania lansează un program militar spațial de 35 miliarde $

19:48

Numărul total al persoanelor afectate de sărăcie a fost de 3,595 milioane, în scădere cu aproximativ 375.000 de persoane comparativ cu 2023. Aceasta echivalează cu o reducere procentuală de 9,4%. Femeile continuă să fie ușor mai afectate decât bărbații, cu o rată a sărăciei de 19% față de 18,9% în cazul bărbaților. Cele mai ridicate niveluri de sărăcie au fost înregistrate în rândul copiilor și tinerilor: 26,2% pentru grupa de vârstă 0-17 ani și 22,2% pentru tinerii între 18 și 24 de ani.

Pentru gospodăriile cu minori sau cu tineri dependenți cu vârste între 18 și 24 de ani, rata sărăciei a fost de 22,6%, mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea din gospodăriile fără astfel de membri, în ciuda unei scăderi față de anul anterior.

„Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%”, subliniază INS.

Peste cinci milioane de români în risc de sărăcie

În ceea ce privește deprivarea materială și socială severă, INS a raportat o rată de 17,2% în 2024, echivalentă cu 3,266 milioane de persoane. Deși acest indicator a scăzut cu 2,6 puncte procentuale față de anul precedent, vulnerabilitatea socială rămâne ridicată. Și în acest caz, femeile au fost mai afectate decât bărbații (52,9% vs. 47,1%), iar categoriile cele mai expuse au fost copiii sub 18 ani (21,2%) și persoanele de peste 65 de ani (19,6%).

Totodată, 615.000 de persoane sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, ceea ce înseamnă că adulții din aceste familii au lucrat mai puțin de 20% din potențialul de muncă. Femeile au fost din nou mai afectate decât bărbații, cu o diferență de 1,4 puncte procentuale, potrivit Agerpres.

Indicatorul AROPE (At Risk of Poverty or Social Exclusion) s-a situat în 2024 la 27,9%, adică aproximativ 5,3 milioane de persoane. Comparativ cu 2023, se observă o scădere de 4,1 puncte procentuale și o reducere în termeni absoluți cu 739.000 de persoane. Femeile sunt din nou mai expuse riscului (28,4%) comparativ cu bărbații (27,4%). Cei mai afectați au fost copiii (0-17 ani, 33,8%) și tinerii între 18-24 de ani (31,3%). În schimb, riscul a fost mai redus la categoria 25-49 de ani (22,9%).

Pentru persoanele de peste 65 de ani, rata riscului a fost de 29,3%. Din rândul celor care aveau un loc de muncă, 17,3% erau totuși expuși riscului de sărăcie, față de 37,5% dintre persoanele neocupate. Gospodăriile cu minori și tineri dependenți sunt mai vulnerabile (30,4%), comparativ cu cele fără astfel de membri (24,5%). Cea mai ridicată incidență s-a înregistrat în familiile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii (50,9%), urmate de gospodăriile cu mai mulți adulți și copii (37,2%) și cele monoparentale (36,5%).

Riscul de sărăcie și excluziune socială diferă semnificativ între regiuni. Regiunea de Sud-Est a înregistrat cea mai mare rată (39,7%), urmată de Sud-Vest Oltenia (35,1%). La polul opus, București-Ilfov a avut cea mai redusă rată, de doar 12%.