Prima pagină » Combustibilul de avioane: cel mai fierbinte punct în piața petrolului

Combustibilul de avioane: cel mai fierbinte punct în piața petrolului

Combustibilul de avioane: cel mai fierbinte punct în piața petrolului
Combustibilul de avioane: cel mai fierbinte punct în piața petrolului / Foto: Unsplash

La cinci ani după ce Covid-19 a golit cerul, cererea globală de combustibil pentru avioane încă nu și-a revenit la nivelul de dinaintea pandemiei. Între timp, consumul global pentru toate celelalte categorii de produse petroliere rafinate — benzină, motorină, GPL, nafta și păcură — a depășit deja nivelurile din 2019, scrie Bloomberg. Cererea globală de combustibil pentru aviație este singurul segment petrolier care încă nu a revenit la nivelul pre-pandemie, dar se află pe o traiectorie de creștere rapidă, alimentată de expansiunea clasei de mijloc și de mobilitatea sporită la nivel mondial. În ciuda avioanelor mai eficiente și a presiunilor climatice, până în 2030 consumul este așteptat să atingă noi recorduri, consolidând aviația ca principal motor al cererii globale de petrol.

Cererea de combustibil pentru aviație ia din nou avânt

Combustibilul pentru avioane este singurul produs petrolier rafinat major a cărui cerere nu a revenit la nivelul pre-Covid. Dar se preconizează o creștere. Anumiți analiști ai pieței privesc lumea printr-o lentilă diferită: sunt mai puțin interesați de aeroporturi precum Heathrow, la Londra, sau John F. Kennedy, la New York, și se concentrează pe hub-uri emergente, precum Guangzhou (China), Hyderabad (India), Istanbul (Turcia), Jeddah (Arabia Saudită) și Bogota (Columbia). De acolo decolează și aterizează, din ce în ce mai mult, noua generație de călători.

Mai simplu spus, cu cât crește clasa de mijloc globală, cu atât mai mult oamenii vor avea motive să zboare. Avioanele electrice mari rămân un vis; hidrogenul este o himeră; iar așa-numitul combustibil de aviație sustenabil, derivat din ulei de gătit și grăsimi animale, este mai degrabă o speranță decât o realitate, comentează sursa citată. Așadar, mulți rămân foarte optimiști nu doar pentru cererea actuală, ci și pentru cea viitoare. În afară de plastic, cel mai hot punct al consumului global de petrol este transportul aerian. Cât timp va putea combustibilul pentru aviație să compenseze declinul consumului de benzină? Probabil încă cinci ani, dacă nu mai mult.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Tehnologiile moderne, o amenințarea pentru piața combustibililor de avion?

De la sfârșitul pandemiei, combustibilul pentru aviație a avut dificultăți în a-și reveni și asta nu pentru că oamenii nu ar mai călători ca înainte — spoiler: călătoresc! — ci pentru că șocul lockdown-ului și prețurile mari ale petrolului după invazia Rusiei în Ucraina au forțat industria să retragă avioanele vechi, mari consumatoare de combustibil. Înlocuitoarele sunt mult mai eficiente.

Modelele de bază narrow-body de la Airbus SE și Boeing Co., introduse chiar înaintea pandemiei, consumă cu aproximativ 20% mai puțin combustibil decât modelele înlocuite, datorită aerodinamicii îmbunătățite (precum vârfurile aripilor), datorită materialelor mai ușoare și a motoarelor mai performante. În plus, o parte din ceea ce industria numește „combustibil pentru aviație” nu este consumată de avioane, ci reprezintă kerosen folosit pentru sobe și centrale. Deși kerosenul reprezintă doar 10% din acest segment, scăderea consumului său este un alt obstacol.

Totuși, avem motive să sperăm într-o redresare, comentează Bloomberg. Numărul zborurilor — și al pasagerilor — este deja peste nivelul din 2019. În ciuda îngrijorărilor inițiale că traficul va scădea anul acesta, până acum a continuat să crească, deși mai lent decât în 2023 și 2024. Prețurile acțiunilor marilor companii aeriene și-au revenit și ele după scăderile din martie, când existau temeri legate de rezervările de vară și de călătoriile de afaceri.

O creștere, până la 9.500 miliarde în 2025?

Măsurată prin așa-numitul indicator revenue-passenger-kilometers (RPK), care combină atât numărul de pasageri, cât și distanțele parcurse, industria aviației a înregistrat anul trecut 9.037 miliarde RPK, depășind pentru prima dată vârful de 8.688 miliarde RPK din 2019. Anul acesta, industria se așteaptă la o nouă creștere, până la 9.500 miliarde. Și totul sugerează că, în lipsa unei alte crize, indicatorul va continua să crească în 2026 și după aceea. Nu ar trebui să fim surprinși: fiecare altă criză a fost doar o mică sincopă în ascensiunea aviației. Fie că a fost vorba de Războiul din Golf (1990-1991) sau de criza financiară globală din 2008, fiecare recul s-a dovedit temporar.

În ciuda creșterii numărului de zboruri, cererea de combustibil pentru avioane rămâne sub nivelurile pre-pandemie, din cauza avioanelor mai eficiente. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că anul acesta consumul va ajunge la 7,7 milioane barili/zi, sub cei 7,86 milioane din 2019, dar va înregistra, totuși, cea mai puternică creștere anuală dintre toate produsele petroliere rafinate. Până anul viitor, efectul îmbunătățirilor tehnologice se va estompa, iar cererea de combustibil pentru aviație va fi aproape de nivelurile pre-Covid — ceva ce se observă deja în Europa și America de Nord, unde kerosenul are un rol mai mic.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Din 2026, cererea ar trebui să atingă noi recorduri anuale

Până când? Avem vizibilitate cel puțin până în 2030, când nevoia ar putea depăși 8,5 milioane barili/zi, scrie Bloomberg.

Ce se va întâmpla după 2030? Intuiția unora este că cererea va continua să crească, chiar dacă cea de benzină și motorină va scădea. Priviți spre Asia pentru indicii: geografia fragmentată, cu multe insule, se potrivește perfect transportului aerian; veniturile disponibile ale clasei de mijloc sunt în creștere; iar, așa cum au făcut omologii lor din Europa și America, începând cu anii ’60, noii bogați urbani asiatici vor dori să zboare.

Alte articole importante
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. România rămâne mult sub media continentală, cu 11.283 de euro pe locuitor, și pierde o poziție în clasamentul celor 42 de țări analizate, coborând de pe locul 31 […]
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul Luca Niculescu estimează că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în câteva zile, după ce ploile din ultima perioadă au contribuit la îmbunătățirea debitului Dunării. Șeful Guvernului a declarat că este în contact cu ministrul Energiei și cu conducerea Nuclearelectrica și că așteaptă vești privind reluarea funcționării centralei. „Sper să […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de marți, 3 noiembrie 2026, pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 125,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 23,5 milioane de euro. Indicele principal al BVB, BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de […]
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Macroeconomie
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Piață de Capital - Fonduri
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Macroeconomie
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]