Consilierul special al UE pentru inteligență artificială cere Bruxelles-ului să folosească AI pentru a relansa productivitatea

Uniunea Europeană ar trebui să acorde mai puțină atenție competiției pentru construirea celor mai performante modele de inteligență artificială și să se concentreze mai mult pe utilizarea tehnologiei pentru creșterea productivității și accelerarea economiei, este mesajul transmis de Jim Hagemann Snabe, trimisul special al UE pentru inteligența artificială industrială, în discuțiile cu membrii Comisiei Europene.

Snabe le-a prezentat comisarilor europeni, în cadrul unui seminar desfășurat pe 4 septembrie, o abordare centrată pe aplicarea concretă a IA în sectoare precum sănătatea, agricultura, transporturile, apărarea și industria. Potrivit informațiilor relatate de Politico, discuțiile interne ale Comisiei indică o posibilă schimbare de accent: în loc ca Europa să încerce să concureze direct cu Statele Unite și China în dezvoltarea modelelor de vârf, obiectivul ar trebui să fie obținerea unei valori economice cât mai mari din tehnologiile existente.

Numirea lui Snabe în această funcție a fost anunțată de Comisia Europeană în iunie. Mandatul său acoperă întregul ecosistem al AI industriale, de la centre de date, calcul de înaltă performanță și semiconductori până la modele lingvistice, servicii cloud și aplicații industriale. Comisia a precizat că el trebuie să elaboreze un raport bazat pe dovezi și orientat spre viitor, cu recomandări concrete pentru consolidarea suveranității digitale europene.

O eventuală interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar putea amplifica volatilitatea pe piețele energetice

10:01

Bursa de Valori București revine pe creștere. BET câștigă 1,3%, iar tranzacțiile depășesc 82 de milioane de lei

08:52

Bruxelles-ul caută valoarea economică a inteligenței artificiale

Mesajul transmis în cadrul seminarelor organizate pentru comisari și șefii lor de cabinet este că dezbaterea europeană privind AI trebuie să treacă de la întrebarea dacă Europa poate construi cele mai puternice modele din lume la problema modului în care companiile și administrațiile europene pot folosi tehnologia pentru a produce mai mult și mai eficient.

Potrivit prezentării susținute în fața șefilor de cabinet ai comisarilor, Statele Unite și China ar putea continua să aibă un avantaj în dezvoltarea modelelor de AI și în capacitatea de calcul. Europa ar putea însă obține beneficii economice importante prin aplicarea tehnologiei în domenii în care dispune deja de infrastructură, competențe și activități economice semnificative.

Printre exemplele discutate s-au numărat sănătatea, industria, serviciile publice și agricultura. Ideea este ca instituțiile europene să identifice utilizările cu cel mai mare potențial, să stabilească obstacolele care împiedică implementarea și apoi să adopte măsuri precise pentru eliminarea acestora.

O astfel de abordare ar putea însemna, de exemplu, crearea unor reguli care să permită testarea mai rapidă a vehiculelor autonome înainte de producția comercială, dezvoltarea unor spații securizate pentru utilizarea datelor medicale în tratamente personalizate sau implementarea unor sisteme digitale care să ofere fermierilor recomandări bazate pe date colectate direct de pe teren.

Întrebările puse reprezentanților Comisiei au mers și mai departe: ce activități ar putea fi realizate cu ajutorul AI la un cost care până acum le făcea imposibile, ce presupuneri economice ar trebui reevaluate dacă munca cognitivă devine semnificativ mai ieftină și cum poate politica publică să stimuleze efectele benefice ale tehnologiei, limitând în același timp riscurile.

AI, legată de problema productivității europene

În spatele noii abordări se află o problemă economică mai largă: ritmul redus de creștere a productivității în Europa. Prezentarea analizată de Politico leagă utilizarea AI de recomandările formulate în raportul privind competitivitatea europeană elaborat de Mario Draghi în 2024.

Inteligența artificială ar putea contribui la accelerarea proceselor de experimentare, selecție, extindere și răspândire a noilor tehnologii și modele de afaceri. În acest fel, AI ar deveni nu doar un sector tehnologic în sine, ci și un instrument pentru schimbarea mai rapidă a economiei europene.

Problemele identificate în cadrul discuțiilor sunt însă numeroase. Îmbătrânirea populației limitează oferta de forță de muncă, comerțul mondial este mai puțin favorabil decât în anii anteriori, productivitatea muncii crește lent, iar infrastructura europeană are nevoie de investiții și modernizare.

În acest context, utilizarea mai largă a AI ar putea avea un rol în compensarea unora dintre aceste presiuni, însă efectele economice nu vor apărea automat. Pentru ca tehnologia să producă rezultate la scară largă, companiile trebuie să poată testa rapid soluții, să extindă proiectele care funcționează și să introducă aplicațiile în activitatea curentă.

Comisia analizează, prin urmare, nu doar modelele de inteligență artificială, ci întregul lanț tehnologic necesar implementării lor. Aici intră infrastructura de calcul, centrele de date, cipurile, serviciile cloud și accesul la date.

Comisia confirmă oficial că mandatul lui Snabe include toate aceste componente, precum și aplicațiile AI în sectoarele industriale.

Europa nu vrea să devină dependentă de furnizori externi

Un alt punct important al strategiei este legat de dependența tehnologică. Chiar dacă Europa pune accent pe adoptarea rapidă a AI, instituțiile europene vor să evite situația în care companiile și administrațiile blocului ajung să depindă aproape integral de furnizori din Statele Unite sau Asia pentru modele, cipuri, infrastructură de calcul și servicii cloud. Această problemă face parte din conceptul mai larg de suveranitate digitală urmărit de Comisia Europeană. La momentul numirii lui Snabe, Comisia a precizat că raportul său va include recomandări menite să consolideze această suveranitate.

În același timp, mandatul său nu presupune doar analiza aplicațiilor tehnologice. Comisia a indicat că Snabe trebuie să contribuie și la definirea unor politici care să păstreze coerența dintre inovarea tehnologică și cadrul legislativ european.

Poziția sa este astfel plasată la intersecția dintre industrie, tehnologie și politica economică. Obiectivul este ca dezvoltarea AI să fie transformată într-un avantaj pentru sectoarele europene existente, nu doar într-o cursă pentru supremația asupra modelelor de frontieră.

Comisia pregătește o strategie pentru 2027

Seminarele organizate în ultimele săptămâni fac parte dintr-un proces mai amplu prin care Comisia încearcă să transforme această orientare într-un plan de politici publice.

Până la sfârșitul anului, executivul european intenționează să analizeze în detaliu modul în care inteligența artificială poate fi utilizată în diferite sectoare economice. Echipa lui Snabe urmează să efectueze analize sectoriale, să examineze proiecte-pilot și să evalueze infrastructura necesară, de la modele și cipuri până la capacitatea de calcul.

Potrivit informațiilor relatate de Politico, rezultatul ar trebui să fie un pachet de politici către finalul anului, urmat de un raport și de o strategie mai amplă la începutul lui 2027. În prima parte a anului viitor sunt prevăzute și analize privind implicațiile sociale ale acestor politici.

Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei, a descris seminarul lui Snabe din 4 septembrie drept o întâlnire dedicată accelerării adoptării inteligenței artificiale industriale. El a precizat că trimisul special va prezenta un raport „bazat pe dovezi și orientat spre viitor” privind AI industrială.

Rolul lui Snabe este unul de consilier special neremunerat, cu mandat până la 31 martie 2027. Comisia a precizat că a efectuat o evaluare privind eventualele conflicte de interese înaintea numirii sale și că, pe durata mandatului, acesta și-a suspendat unele dintre pozițiile externe.

Adoptarea AI se lovește însă de problema reglementării

Noua orientare economică a Bruxelles-ului vine în paralel cu dezbaterile privind riscurile tehnologiei și eficiența actualului cadru legislativ european.

Criticii Comisiei susțin că evoluția foarte rapidă a AI pune presiune pe capacitatea autorităților de a aplica regulile existente. În acest context, discuția nu se limitează la productivitate și competitivitate, ci include securitatea, protecția locurilor de muncă, răspunderea pentru prejudiciile provocate de sisteme automatizate și controlul asupra aplicațiilor avansate.

Un exemplu este dezbaterea privind Legea europeană privind inteligența artificială. Parlamentarul german Axel Voss a criticat public modul în care Comisia gestionează aplicarea regulilor, argumentând că instituțiile europene nu s-au adaptat suficient de repede la evoluția tehnologiei.

În paralel, există preocupări privind utilizarea sistemelor de AI în atacuri informatice și privind stabilirea responsabilității atunci când un sistem automatizat produce prejudicii.

Astfel, strategia europeană încearcă să găsească un echilibru între două obiective: accelerarea adopției tehnologiei pentru a îmbunătăți productivitatea și menținerea unui cadru care să limiteze riscurile.

Pentru Bruxelles, miza economică este ca inteligența artificială să devină un instrument pentru revitalizarea productivității europene. În loc să măsoare succesul exclusiv prin capacitatea de a construi modele comparabile cu cele dezvoltate în Statele Unite sau China, noua abordare pune accent pe ceea ce companiile, administrațiile și cetățenii europeni pot face efectiv cu această tehnologie.

În această logică, AI este privită mai puțin ca o cursă pentru un singur produs tehnologic și mai mult ca o infrastructură economică ce poate modifica modul în care sunt produse bunurile și serviciile, sunt furnizate serviciile publice și sunt dezvoltate noi activități economice.