Prima pagină » Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului
sursă foto: Wall Street Ro

Deprecierea recentă a leului și creșterea simultană a randamentelor titlurilor de stat ar putea indica retragerea unor investitori străini de pe piața românească. O parte dintre aceștia ar fi putut să vândă obligațiunile denominate în lei, să transforme sumele obținute în valută și ulterior să scoată capitalul din România, explică Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Economistul atrage atenția asupra legăturii dintre două evoluții observate în piață: majorarea constantă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale și deprecierea monedei naționale în raport cu euro. Randamentul titlurilor de stat cu maturitatea de zece ani a ajuns la 7,44%, în timp ce euro a urcat miercuri la un nou nivel ridicat în raport cu leul.

Randamentul obligațiunilor pe zece ani a ajuns la 7,44%

Adrian Codirlașu consideră că mișcările de pe piața titlurilor de stat și cea valutară trebuie analizate împreună, deoarece ar putea avea o cauză comună.

„Eu m-aș uita la două evenimente care cred că sunt corelate. Am avut, pe de o parte, randamentele titlurilor de stat care au crescut constant și acum se tranzacționează scadența de 10 ani la 7,44%, și în același timp o anumită depreciere ușoară a leului față de euro. Deci, cumulând cele două evenimente, e posibil ca anumiți investitori străini să fi vândut din obligațiunile în lei deținute și să schimbe acei lei în valută ca să îi retragă”, a explicat președintele CFA România.

Un asemenea mecanism poate pune presiune simultan pe cele două piețe. Vânzarea obligațiunilor determină scăderea prețurilor acestora și, implicit, creșterea randamentelor. În același timp, dacă investitorii transformă în euro sumele în lei rezultate din tranzacții, cererea suplimentară de valută poate exercita presiune asupra cursului de schimb.

Codirlașu prezintă această variantă drept o posibilă explicație pentru evoluțiile recente, nu drept o confirmare că retragerile de capital au avut loc la o anumită amploare.

Consolidarea fiscală devine esențială pentru încrederea investitorilor

Evoluțiile din piețele financiare apar într-un moment în care investitorii urmăresc cu atenție capacitatea României de a continua reducerea deficitului bugetar.

Adrian Codirlașu amintește că România a primit mesaje atât din partea a două agenții de rating, cât și de la două mari bănci de investiții. Mesajul comun este că reformele trebuie continuate pentru ca deficitul bugetar să intre pe o traiectorie sustenabilă.

Importanța acestor avertismente este amplificată de expunerea instituțiilor financiare internaționale pe datoria publică românească.

„Acele bănci de investiții sunt mari deținătoare de obligațiuni românești. Și acum contează dacă putem să-i convingem că ce s-a întâmplat până acum (reducerea deficitului bugetar) nu e reversibil și acest mesaj, de continuare a consolidării fiscale, e foarte important iar Parlamentul îl va da”, a declarat Codirlașu.

Pentru investitorii în obligațiuni, perspectivele fiscale sunt importante deoarece influențează evaluarea riscului asociat datoriei suverane. O deteriorare a deficitului sau apariția îndoielilor privind continuarea consolidării fiscale pot determina investitorii să solicite randamente mai ridicate pentru a finanța statul.

În sens invers, menținerea unei traiectorii credibile de reducere a deficitului poate contribui la diminuarea primei de risc și la stabilizarea costurilor de finanțare.

Presiunea pe obligațiuni poate majora costurile de finanțare ale statului

Creșterea randamentelor pe piața secundară are implicații care depășesc tranzacțiile dintre investitori. Dacă nivelurile ridicate persistă, acestea se pot reflecta în condițiile în care Ministerul Finanțelor atrage bani prin noi emisiuni de titluri de stat.

Un randament de 7,44% pentru maturitatea de zece ani indică nivelul ridicat al costurilor asociate datoriei în lei pe termen lung. Într-o perioadă în care România trebuie să finanțeze atât deficitul bugetar, cât și datoriile ajunse la scadență, percepția investitorilor internaționali devine importantă pentru costul general al finanțării statului.

De aceea, mesajele privind politica fiscală și capacitatea autorităților de a respecta obiectivele asumate pot avea efecte directe asupra piețelor.

Investitorii urmăresc nu numai rezultatele bugetare deja înregistrate, ci și probabilitatea ca măsurile de reducere a deficitului să fie menținute. Din această perspectivă, Codirlașu subliniază importanța transmiterii unui semnal că procesul de consolidare fiscală nu va fi inversat.

Euro a urcat la 5,2788 lei

Presiunea observată pe piața obligațiunilor a coincis miercuri cu o depreciere vizibilă a monedei naționale.

Banca Națională a României a calculat un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro, comparativ cu 5,2647 lei în ședința precedentă. Euro s-a apreciat astfel cu 1,41 bani, echivalentul unei creșteri de 0,27%.

Nivelul reprezintă cea mai slabă cotație a leului față de moneda europeană înregistrată în acest an.

Mișcarea cursului devine relevantă și prin prisma ipotezei prezentate de președintele CFA România. Dacă investitori străini au decis să își reducă expunerea pe obligațiunile românești denominate în lei, transformarea sumelor obținute în valută ar genera cerere suplimentară pentru euro.

Piețele așteaptă semnale privind politica bugetară

Evoluția următoare a obligațiunilor și a cursului de schimb va depinde inclusiv de încrederea investitorilor în direcția politicii fiscale.

România trebuie să convingă creditorii că reducerea deficitului bugetar observată până acum reprezintă începutul unei ajustări de durată, și nu o evoluție temporară. Pentru marii deținători de obligațiuni românești, predictibilitatea politicii fiscale și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele sunt elemente importante în deciziile privind menținerea sau diminuarea expunerii.

În acest context, creșterea randamentului obligațiunilor pe zece ani la 7,44% și deprecierea leului până la 5,2788 lei pentru un euro sunt două semnale urmărite îndeaproape de piață.

Alte articole importante
Poșta Română raportează un profit brut record de 117 milioane de lei în 2026. Veniturile companiei au crescut cu o treime în cinci ani, pe fondul investițiilor în logistică și digitalizare
Companii
Poșta Română raportează un profit brut record de 117 milioane de lei în 2026. Veniturile companiei au crescut cu o treime în cinci ani, pe fondul investițiilor în logistică și digitalizare
Poșta Română a obținut un profit brut de 117 milioane de lei în primele zece luni din 2026, cel mai ridicat rezultat din istoria recentă a companiei și cu 32 de milioane de lei peste profitul brut de 85 de milioane de lei raportat în 2024. Operatorul național poștal susține că îmbunătățirea performanței financiare este […]
Datoriile companiilor către stat ating un nou maxim: 79,4 miliarde de lei restanțe și aproape 49.000 de firme în dificultate
Companii
Datoriile companiilor către stat ating un nou maxim: 79,4 miliarde de lei restanțe și aproape 49.000 de firme în dificultate
Restanțele companiilor din România către bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale au continuat să crească în trimestrul al treilea din 2026, ajungând la 79,4 miliarde de lei. Avansul de 2,3% față de trimestrul precedent confirmă deteriorarea disciplinei de plată în mediul de afaceri, în condițiile în care numărul firmelor cu obligații fiscale neachitate […]
Aproape 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2026. Bucureștiul conduce clasamentul, dar unele județe înregistrează creșteri puternice
Companii
Aproape 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2026. Bucureștiul conduce clasamentul, dar unele județe înregistrează creșteri puternice
Aproape 13.000 de companii din România și-au suspendat activitatea în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Numărul total a ajuns la 12.957, cu 12,68% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Deși statistica națională indică o diminuare a suspendărilor, evoluțiile diferă semnificativ de la […]
„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale
„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale
Autoritatea Vamală Română folosește un echipament specializat, cunoscut sub denumirea de „mașina de fumat”, pentru a analiza țigaretele suspecte sau confiscate și pentru a determina nivelurile de nicotină, gudron și monoxid de carbon eliberate în timpul arderii. Aparatul reproduce în condiții controlate procesul de fumat și poate testa simultan zece țigarete, iar rezultatele obținute sunt […]
Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii
Macroeconomie
Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii
Anul 2027 va aduce modificări importante în sistemul fiscal din România, cu efecte atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor. Două impozite aplicate mediului de afaceri sunt programate să dispară, în timp ce o facilitate destinată salariaților plătiți cu salariul minim urmează să expire. În paralel, Guvernul analizează politica de taxare pentru anul viitor, fără […]
România câștigă definitiv procesul Roșia Montană: scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari după 11 ani de litigii
Companii
România câștigă definitiv procesul Roșia Montană: scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari după 11 ani de litigii
Gabriel Resources a pierdut și ultima cale extraordinară de atac împotriva hotărârii arbitrale din martie 2024, prin care România fusese exonerată de plata despăgubirilor solicitate de companie. Comitetul ad-hoc al ICSID a respins integral cererea de anulare, iar decizia din 13 noiembrie 2026 închide definitiv disputa în cadrul mecanismului internațional de arbitraj. Miza financiară a […]