Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

Deprecierea recentă a leului și creșterea simultană a randamentelor titlurilor de stat ar putea indica retragerea unor investitori străini de pe piața românească. O parte dintre aceștia ar fi putut să vândă obligațiunile denominate în lei, să transforme sumele obținute în valută și ulterior să scoată capitalul din România, explică Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Economistul atrage atenția asupra legăturii dintre două evoluții observate în piață: majorarea constantă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale și deprecierea monedei naționale în raport cu euro. Randamentul titlurilor de stat cu maturitatea de zece ani a ajuns la 7,44%, în timp ce euro a urcat miercuri la un nou nivel ridicat în raport cu leul.

Randamentul obligațiunilor pe zece ani a ajuns la 7,44%

Adrian Codirlașu consideră că mișcările de pe piața titlurilor de stat și cea valutară trebuie analizate împreună, deoarece ar putea avea o cauză comună.

SUA și China, poziții opuse la ONU privind regulile pentru inteligența artificială

10:47

BERD anticipează o contracție de 0,2% pentru economia României în 2026. Riscurile rămân ridicate

09:15

„Eu m-aș uita la două evenimente care cred că sunt corelate. Am avut, pe de o parte, randamentele titlurilor de stat care au crescut constant și acum se tranzacționează scadența de 10 ani la 7,44%, și în același timp o anumită depreciere ușoară a leului față de euro. Deci, cumulând cele două evenimente, e posibil ca anumiți investitori străini să fi vândut din obligațiunile în lei deținute și să schimbe acei lei în valută ca să îi retragă”, a explicat președintele CFA România.

Un asemenea mecanism poate pune presiune simultan pe cele două piețe. Vânzarea obligațiunilor determină scăderea prețurilor acestora și, implicit, creșterea randamentelor. În același timp, dacă investitorii transformă în euro sumele în lei rezultate din tranzacții, cererea suplimentară de valută poate exercita presiune asupra cursului de schimb.

Codirlașu prezintă această variantă drept o posibilă explicație pentru evoluțiile recente, nu drept o confirmare că retragerile de capital au avut loc la o anumită amploare.

Consolidarea fiscală devine esențială pentru încrederea investitorilor

Evoluțiile din piețele financiare apar într-un moment în care investitorii urmăresc cu atenție capacitatea României de a continua reducerea deficitului bugetar.

Adrian Codirlașu amintește că România a primit mesaje atât din partea a două agenții de rating, cât și de la două mari bănci de investiții. Mesajul comun este că reformele trebuie continuate pentru ca deficitul bugetar să intre pe o traiectorie sustenabilă.

Importanța acestor avertismente este amplificată de expunerea instituțiilor financiare internaționale pe datoria publică românească.

„Acele bănci de investiții sunt mari deținătoare de obligațiuni românești. Și acum contează dacă putem să-i convingem că ce s-a întâmplat până acum (reducerea deficitului bugetar) nu e reversibil și acest mesaj, de continuare a consolidării fiscale, e foarte important iar Parlamentul îl va da”, a declarat Codirlașu.

Pentru investitorii în obligațiuni, perspectivele fiscale sunt importante deoarece influențează evaluarea riscului asociat datoriei suverane. O deteriorare a deficitului sau apariția îndoielilor privind continuarea consolidării fiscale pot determina investitorii să solicite randamente mai ridicate pentru a finanța statul.

În sens invers, menținerea unei traiectorii credibile de reducere a deficitului poate contribui la diminuarea primei de risc și la stabilizarea costurilor de finanțare.

Presiunea pe obligațiuni poate majora costurile de finanțare ale statului

Creșterea randamentelor pe piața secundară are implicații care depășesc tranzacțiile dintre investitori. Dacă nivelurile ridicate persistă, acestea se pot reflecta în condițiile în care Ministerul Finanțelor atrage bani prin noi emisiuni de titluri de stat.

Un randament de 7,44% pentru maturitatea de zece ani indică nivelul ridicat al costurilor asociate datoriei în lei pe termen lung. Într-o perioadă în care România trebuie să finanțeze atât deficitul bugetar, cât și datoriile ajunse la scadență, percepția investitorilor internaționali devine importantă pentru costul general al finanțării statului.

De aceea, mesajele privind politica fiscală și capacitatea autorităților de a respecta obiectivele asumate pot avea efecte directe asupra piețelor.

Investitorii urmăresc nu numai rezultatele bugetare deja înregistrate, ci și probabilitatea ca măsurile de reducere a deficitului să fie menținute. Din această perspectivă, Codirlașu subliniază importanța transmiterii unui semnal că procesul de consolidare fiscală nu va fi inversat.

Euro a urcat la 5,2788 lei

Presiunea observată pe piața obligațiunilor a coincis miercuri cu o depreciere vizibilă a monedei naționale.

Banca Națională a României a calculat un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro, comparativ cu 5,2647 lei în ședința precedentă. Euro s-a apreciat astfel cu 1,41 bani, echivalentul unei creșteri de 0,27%.

Nivelul reprezintă cea mai slabă cotație a leului față de moneda europeană înregistrată în acest an.

Mișcarea cursului devine relevantă și prin prisma ipotezei prezentate de președintele CFA România. Dacă investitori străini au decis să își reducă expunerea pe obligațiunile românești denominate în lei, transformarea sumelor obținute în valută ar genera cerere suplimentară pentru euro.

Piețele așteaptă semnale privind politica bugetară

Evoluția următoare a obligațiunilor și a cursului de schimb va depinde inclusiv de încrederea investitorilor în direcția politicii fiscale.

România trebuie să convingă creditorii că reducerea deficitului bugetar observată până acum reprezintă începutul unei ajustări de durată, și nu o evoluție temporară. Pentru marii deținători de obligațiuni românești, predictibilitatea politicii fiscale și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele sunt elemente importante în deciziile privind menținerea sau diminuarea expunerii.

În acest context, creșterea randamentului obligațiunilor pe zece ani la 7,44% și deprecierea leului până la 5,2788 lei pentru un euro sunt două semnale urmărite îndeaproape de piață.