Cum s-a schimbat parcul auto național în ultimii 5 ani

În ultimii cinci ani, parcul auto național a înregistrat schimbări semnificative, atât ca număr de vehicule, cât și ca structură.

cu o creștere a ponderii mașinilor noi și a celor electrice sau hibride. Evoluția reflectă tendințele globale în domeniul mobilității, dar și impactul politicilor fiscale și al preferințelor consumatorilor asupra achizițiilor auto.

Parcul auto național în cifre: cum a evoluat în ultimii cinci ani

Foto: Pixabay

Top miliardari și donațiile lor: cine dă cel mai mult și cine doar promite

13:24

Acțiunile producătorilor auto europeni urcă după anunțul lui Trump

12:08

Potrivit celor mai recente date Eurostat, flota de autoturisme din UE a crescut în ultimii 5 ani. Numărul de mașini aflate în circulație la 31 decembrie anul trecut depășea 259,27 de milioane de unități. Analiza a fost realizată pe baza anchetei din 2024,

În acest clasament, România se situează pe penultimul loc la nivelul Uniunii în ceea ce privește numărul de autoturisme la mia de locuitori. Deși a urcat o singură poziție față de ierarhia din 2019, țara noastră înregistrează cea mai rapidă creștere a parcului auto. Concret, numărul mașinilor pentru pasageri înmatriculate, aflate încă în circulație, a crescut cu 22%. Totalul acestora a urcat de la 6,9 milioane acum șase ani, la 8,45 milioane de exemplare în 2025.

Anul trecut, România înregistra o medie de 444 de automobile la mia de locuitori, comparativ cu 357, în 2019. Totalul o plasează mult în urma unor state dezvoltate și cu piețe auto mult mai mari. Lider la acest capitol este Germania, cu 590 de mașini la 1.000 de locuitori.

De asemenea, țara noastră se află și în urma unor state cu nivel de dezvoltare comparabil, cum ar fi Polonia (611 de mașini/mia de locuitori) și Cehia (608/mia de locuitori). Singura țară pe care România o depășește în acest top este Letonia, care are o medie de 424 de mașini la mia de locuitori. În apropiere se află Bulgaria (484) și Ungaria (447). Media europeană în 2024 a fost de 576 de autoturisme la mia de locuitori, ceea ce plasează România la 77% din media UE.

Foto: ec.europa.eu/eurostat

Programul Rabla nu este suficient

Un alt aspect relevant este vârsta parcului auto național, care ocupă locul 2 în UE după proporția mașinilor vechi. Astfel, în 2024, 36% dintre automobilele aflate în circulație aveau o vechime de peste 20 de ani. În acest caz vorbim despre o creștere semnificativă comparativ cu 2019, când România nu figura printre țările cu cele mai mari ponderi de vehicule vechi. La acel moment, topul era dominat de Polonia (37,9%),  urmată de Estonia (31,5%), Finlanda (26,9%) și Lituania (22,6%).

Această evoluție surprinzătoare sugerează că programul Rabla nu a fost suficient pentru a reduce semnificativ ponderea autovehiculelor vechi. Și asta, cu toate că, prin programul guvernamental, au fost scoase din circulație peste un milion de mașini și au fost introduse mai bine de 700.000 de autoturisme noi în ultimii 20 de ani.

Fenomenul de creștere a vârstei parcului auto național se observă și în alte țări, precum Estonia sau Finlanda. În schimb, în Polonia, s-a înregistrat o îmbunătățire, reducându-se proporția autoturismelor mai vechi de 20 de ani cu 7,8%, până la 29,9%.

Avem cele mai puține mașini noi din UE

Pe de altă parte, România are cea mai mică pondere de mașini noi, cu vârste de sub 2 ani din UE. Mai exact, doar 3,4% în 2024 față de 4,2% în 2019. Spre comparație, există câteva țări care au valori mult mai mari. Este vorba de Luxemburg (20,2%), Germania (15%), Suedia și Belgia (ambele 13,7%).

În același timp, automobilele cu vârsta de cel mult 5 ani reprezintă aproximativ 8,2% din totalul parcului auto. Totodată, vehiculele cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani ajung la 14,5%.

Această structură a parcului auto indică necesitatea unor măsuri suplimentare. Ne referim aici la creșterea stimulentelor pentru achiziția de vehicule noi și aplicarea unor taxe mai mari pentru mașinile vechi și poluante. Scopul principal îl reprezintă modernizarea flotei rutiere și reducerea impactului asupra mediului prin diminuarea emisiilor de CO₂.