Prima pagină » România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE
Foto: Armed.mapn.ro

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE pentru a sprijini modernizarea echipamentelor de apărare și securitate.

Această sumă substanțială reflectă angajamentul UE de a sprijini statele membre în modernizarea echipamentelor militare și în reducerea vulnerabilităților critice, marcând un pas important în întărirea securității continentului.

România va beneficia de 16,68 miliarde de euro pentru modernizarea apărării

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE

Foto: Colaj Freepik

Comisia Europeană a anunțat, marți, o alocare provizorie de asistență financiară în valoare de 150 de miliarde de euro. Această sumă este menită să întărească capacitățile de apărare în toată Uniunea Europeană, se precizează într-un comunicat al Executivului UE.

Această inițiativă este realizată prin programul „Acțiune de securitate pentru Europa” (SAFE). Obiectivul principal îl reprezintă stimularea capabilităților de apărare ale UE și sprijinirea statelor membre în eliminarea lacunelor critice. Banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziții comune de echipamente din domeniul apărării.

În ceea ce o privește, România urmează să primească un sprijin provizoriu în valoare de 16.680.055.394 de euro. Este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după cea alocată Poloniei.

„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul că Comisia Europeană recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintă un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranței naționale este vitală. Am obținut această finanțare prin negocieri intense, fără a pune presiune suplimentarã pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit să garantăm mai multă siguranță cetățenilor din România, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, potrivit comunicatului emis marți, citat de Mediafax.

Potrivit Comisiei Europene, după aprobarea programului SAFE de către Consiliu, în mai 2025, acesta a generat un interes semnificativ. Mai exact, 19 state membre și-au exprimat intenția de a participa și au solicitat sprijin suplimentar față de bugetul disponibil.

Fondurile sunt acordate ca împrumuturi

Într-o postare pe Facebook, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a precizat că acești bani „vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziţii comune europene, ci şi către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi şi căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor şi echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere”.

Programul SAFE va pune la dispoziția statelor membre împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse. Sumele vor fi alocate pentru achiziționarea urgentă a echipamentelor de apărare. În același timp, va permite UE să continue sprijinul pentru Ucraina prin implicarea industriei de apărare a Uniunii încă de la lansarea programului.

Fondurile sunt acordate sub formă de împrumuturi cu dobândă avantajoasă, pe o perioadă de cel mult 45 de ani. Măsurile includ o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea împrumuturilor, dobânzi competitive și posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale cu țări terțe pentru extinderea eligibilității.

„Alocăm resursele bugetare ale UE în beneficiul securității noastre. SAFE ne permite să folosim la maximum aceste resurse, sprijinind statele membre să cheltuiască mai eficient pentru apărare și demonstrând că UE poate acționa rapid și decisiv atunci când situația o impune”, a declarat comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin.

Statele membre sunt acum invitate să elaboreze planuri naționale de investiții, detaliind modul în care ar urma să utilizeze această asistență financiară, planuri care trebuie depuse până la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Comisia Europeană va analiza aceste propuneri, urmând ca primele plăți să fie efectuate la începutul anului 2026.

Alte articole importante
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate ulterior în România. Verificarea a fost realizată de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după […]
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Luni, în ultima zi a verii, Bursa de Valori București a trăit cea mai proastă ședință din ultimii doi ani. Indicele BET a căzut cu 3,61%, la 33.743,73 puncte. Toți indicii au închis pe roșu. Capitalizarea companiilor de pe piața principală a scăzut cu aproximativ 20,2 miliarde de lei — de la circa 718 la […]