Prima pagină » România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE
Foto: Armed.mapn.ro

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE pentru a sprijini modernizarea echipamentelor de apărare și securitate.

Această sumă substanțială reflectă angajamentul UE de a sprijini statele membre în modernizarea echipamentelor militare și în reducerea vulnerabilităților critice, marcând un pas important în întărirea securității continentului.

România va beneficia de 16,68 miliarde de euro pentru modernizarea apărării

România primește 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE

Foto: Colaj Freepik

Comisia Europeană a anunțat, marți, o alocare provizorie de asistență financiară în valoare de 150 de miliarde de euro. Această sumă este menită să întărească capacitățile de apărare în toată Uniunea Europeană, se precizează într-un comunicat al Executivului UE.

Această inițiativă este realizată prin programul „Acțiune de securitate pentru Europa” (SAFE). Obiectivul principal îl reprezintă stimularea capabilităților de apărare ale UE și sprijinirea statelor membre în eliminarea lacunelor critice. Banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziții comune de echipamente din domeniul apărării.

În ceea ce o privește, România urmează să primească un sprijin provizoriu în valoare de 16.680.055.394 de euro. Este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după cea alocată Poloniei.

„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul că Comisia Europeană recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintă un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranței naționale este vitală. Am obținut această finanțare prin negocieri intense, fără a pune presiune suplimentarã pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit să garantăm mai multă siguranță cetățenilor din România, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, potrivit comunicatului emis marți, citat de Mediafax.

Potrivit Comisiei Europene, după aprobarea programului SAFE de către Consiliu, în mai 2025, acesta a generat un interes semnificativ. Mai exact, 19 state membre și-au exprimat intenția de a participa și au solicitat sprijin suplimentar față de bugetul disponibil.

Fondurile sunt acordate ca împrumuturi

Într-o postare pe Facebook, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a precizat că acești bani „vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziţii comune europene, ci şi către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi şi căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor şi echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere”.

Programul SAFE va pune la dispoziția statelor membre împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse. Sumele vor fi alocate pentru achiziționarea urgentă a echipamentelor de apărare. În același timp, va permite UE să continue sprijinul pentru Ucraina prin implicarea industriei de apărare a Uniunii încă de la lansarea programului.

Fondurile sunt acordate sub formă de împrumuturi cu dobândă avantajoasă, pe o perioadă de cel mult 45 de ani. Măsurile includ o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea împrumuturilor, dobânzi competitive și posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale cu țări terțe pentru extinderea eligibilității.

„Alocăm resursele bugetare ale UE în beneficiul securității noastre. SAFE ne permite să folosim la maximum aceste resurse, sprijinind statele membre să cheltuiască mai eficient pentru apărare și demonstrând că UE poate acționa rapid și decisiv atunci când situația o impune”, a declarat comisarul pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin.

Statele membre sunt acum invitate să elaboreze planuri naționale de investiții, detaliind modul în care ar urma să utilizeze această asistență financiară, planuri care trebuie depuse până la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Comisia Europeană va analiza aceste propuneri, urmând ca primele plăți să fie efectuate la începutul anului 2026.

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]