Cât va cheltui Europa pentru a-și reconstrui industria de apărare

Europa va trebui să facă investiții mari pentru a-și reconstrui industria de apărare și pentru a reduce dependența de furnizori externi.

Costurile vor fi semnificative, implicând atât modernizarea capacităților existente, cât și dezvoltarea de noi tehnologii militare. Industria de apărare a Europei își va mări producția de drone și tancuri, impulsionată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și de schimbările de politică ale SUA.

UE va atinge 80% din bugetul Pentagonului abia în 2035

Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară va costa cel puțin un trilion de dolari, potrivit The Wall Street Journal. Statele membre UE nu vor putea deveni independente de armamentul american mai devreme de zece ani. Într-un context geopolitic tot mai complicat și cu o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, Bătrânul Continent încearcă să producă singur armamentul necesar pentru apărare.

Nissan, Uber și Wayve vor colabora pentru a aduce robotaxiurile în Tokyo

22:09

SUA: A venit nota de plată după prima săptămână de război în Golf

20:48

Declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda au ridicat semne de întrebare la NATO referitor la capacitatea Europei de a lupta independent. Analiștii susțin că acest lucru ar putea fi posibil, dar nu încă.

Potrivit sursei citată, industria europeană de apărare a început să producă drone, tancuri și muniții. În 2025, cheltuielile pentru înarmare au ajuns la 560 de miliarde de dolari. Totuși, această sumă este insuficientă. UE va atinge 80% din bugetul Pentagonului abia în 2035.

Europa va trebui să cheltuiască un trilion de dolari pentru a-și reconstrui industria de apărare

Think tank-ul International Institute for Strategic Studies estimează că înlocuirea echipamentului american și a personalului din Europa ar costa aproximativ un trilion de dolari. Totuși, anumite capacități – cum ar fi avioanele stealth, rachetele cu rază lungă sau sateliții militari – nu pot fi înlocuite momentan.

„Dacă americanii vor reduce prezența pe continent… trebuie să începem să planificăm un pilon european al NATO”, a declarat Andrius Kubilius, oficial UE responsabil cu revitalizarea industriei de apărare, la Forumul de la Davos.

WSJ menționează că Europa asigură circa 10% din veniturile producătorilor americani de echipamente de apărare, potrivit grupului Agency Partners din Marea Britanie.

Fabrici noi și creșterea producției

După invazia Rusiei în Ucraina, companiile europene au accelerat producția. Rheinmetall din Germania construiește sau a inaugurat deja 16 fabrici noi. Leonardo, gigantul italian, și-a mărit numărul de angajați cu aproape 50%.

Și MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, a crescut producția de la 10 la 40 de rachete pe lună. Rheinmetall va produce probabil 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, mai mult decât industria americană.

Europa își produce aproape toate vehiculele blindate, tancul german Leopard fiind cel mai popular din lume. De asemenea, continentul vrea să producă toate navele și submarinele. Cu toate acestea, experții WSJ spun că Europa nu a atins încă independența reală față de SUA.

Ce împiedică reînarmarea rapidă

Roberto Cingolani, directorul Leonardo, spune că fragmentarea reprezintă un obstacol major.

„Fiecare țară vrea propriul tanc, propria aeronavă, propria navă. Această dispersie în investiții, cercetare și achiziții încetinește reînarmarea”, a explicat el.

Europei îi va lua cel puțin 10 ani să producă local un avion de vânătoare stealth. În acest timp, multe dintre cele 13 țări europene care folosesc F-35 continuă să își mărească flotele.

Europa rămâne în urmă față de SUA în domeniul informațiilor satelitare și depinde de companiile americane pentru cloud-ul care gestionează datele militare. Deși Germania a inventat racheta balistică acum peste 80 de ani, Europa nu produce aproape deloc rachete cu rază foarte lungă. Din acest motiv, sistemul american de apărare antirachetă rămâne preferat în Europa.

Unele țări europene încearcă să corecteze aceste deficiențe prin producția de rachete cu rază de peste 1.500 km. Totuși, aceste proiecte nu vor fi operaționale mai devreme de 2030, concluzionează WSJ.