Prima pagină » Cât va cheltui Europa pentru a-și reconstrui industria de apărare

Cât va cheltui Europa pentru a-și reconstrui industria de apărare

ANALIZĂ
Cât va cheltui Europa pentru a-și reconstrui industria de apărare
Foto: epthinktank.eu

Europa va trebui să facă investiții mari pentru a-și reconstrui industria de apărare și pentru a reduce dependența de furnizori externi.

Costurile vor fi semnificative, implicând atât modernizarea capacităților existente, cât și dezvoltarea de noi tehnologii militare. Industria de apărare a Europei își va mări producția de drone și tancuri, impulsionată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și de schimbările de politică ale SUA.

UE va atinge 80% din bugetul Pentagonului abia în 2035

Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară va costa cel puțin un trilion de dolari, potrivit The Wall Street Journal. Statele membre UE nu vor putea deveni independente de armamentul american mai devreme de zece ani. Într-un context geopolitic tot mai complicat și cu o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, Bătrânul Continent încearcă să producă singur armamentul necesar pentru apărare.

Declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda au ridicat semne de întrebare la NATO referitor la capacitatea Europei de a lupta independent. Analiștii susțin că acest lucru ar putea fi posibil, dar nu încă.

Potrivit sursei citată, industria europeană de apărare a început să producă drone, tancuri și muniții. În 2025, cheltuielile pentru înarmare au ajuns la 560 de miliarde de dolari. Totuși, această sumă este insuficientă. UE va atinge 80% din bugetul Pentagonului abia în 2035.

Europa va trebui să cheltuiască un trilion de dolari pentru a-și reconstrui industria de apărare

Think tank-ul International Institute for Strategic Studies estimează că înlocuirea echipamentului american și a personalului din Europa ar costa aproximativ un trilion de dolari. Totuși, anumite capacități – cum ar fi avioanele stealth, rachetele cu rază lungă sau sateliții militari – nu pot fi înlocuite momentan.

„Dacă americanii vor reduce prezența pe continent… trebuie să începem să planificăm un pilon european al NATO”, a declarat Andrius Kubilius, oficial UE responsabil cu revitalizarea industriei de apărare, la Forumul de la Davos.

WSJ menționează că Europa asigură circa 10% din veniturile producătorilor americani de echipamente de apărare, potrivit grupului Agency Partners din Marea Britanie.

Fabrici noi și creșterea producției

După invazia Rusiei în Ucraina, companiile europene au accelerat producția. Rheinmetall din Germania construiește sau a inaugurat deja 16 fabrici noi. Leonardo, gigantul italian, și-a mărit numărul de angajați cu aproape 50%.

Și MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, a crescut producția de la 10 la 40 de rachete pe lună. Rheinmetall va produce probabil 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, mai mult decât industria americană.

Europa își produce aproape toate vehiculele blindate, tancul german Leopard fiind cel mai popular din lume. De asemenea, continentul vrea să producă toate navele și submarinele. Cu toate acestea, experții WSJ spun că Europa nu a atins încă independența reală față de SUA.

Ce împiedică reînarmarea rapidă

Roberto Cingolani, directorul Leonardo, spune că fragmentarea reprezintă un obstacol major.

„Fiecare țară vrea propriul tanc, propria aeronavă, propria navă. Această dispersie în investiții, cercetare și achiziții încetinește reînarmarea”, a explicat el.

Europei îi va lua cel puțin 10 ani să producă local un avion de vânătoare stealth. În acest timp, multe dintre cele 13 țări europene care folosesc F-35 continuă să își mărească flotele.

Europa rămâne în urmă față de SUA în domeniul informațiilor satelitare și depinde de companiile americane pentru cloud-ul care gestionează datele militare. Deși Germania a inventat racheta balistică acum peste 80 de ani, Europa nu produce aproape deloc rachete cu rază foarte lungă. Din acest motiv, sistemul american de apărare antirachetă rămâne preferat în Europa.

Unele țări europene încearcă să corecteze aceste deficiențe prin producția de rachete cu rază de peste 1.500 km. Totuși, aceste proiecte nu vor fi operaționale mai devreme de 2030, concluzionează WSJ.

Alte articole importante
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de luni, 2 noiembrie, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 225,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 42,3 milioane de euro. Majoritatea indicilor principali au înregistrat pierderi, iar cele mai mari scăderi individuale au fost consemnate de acțiunile Rompetrol […]
CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor
CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor
Economia României ar putea înregistra o contracție de până la 1% în 2026, iar riscul de recesiune s-ar putea menține și în 2027, când creșterea economică ar putea fi cuprinsă între zero și 0,5%, estimează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Prognoza sa este semnificativ mai pesimistă decât estimările care indică o creștere de aproximativ 2% […]