De ce n-ar avea un râu sau un munte personalitate juridică?

Corporațiile au dreptul de a deține proprietăți, de a încheia contracte și de a se acționa în judecată unele pe altele – exact ca niște persoane reale. Chiar și navele beneficiază de avantajele personalității juridice. Așadar, nu este un efort prea mare de imaginație să considerăm că râurile, pădurile și munții — ecosisteme care susțin o gamă vastă de forme de viață și sunt vitale pentru funcționarea planetei — ar trebui să beneficieze, la rândul lor, de drepturi legale, se arată într-un editorial Bloomberg. Ideea nu este utopică sau idealistă. Orașul Paris, de pildă, caută deja să obțină personalitate juridică pentru Sena, în timp ce o inițiativă a organizației Pacific Whale Fund, în colaborare cu firma internațională Simmons & Simmons și cu Ocean Vision Legal, investighează posibilitatea de a le acorda balenelor și altor cetacee „calitate procesuală” în sistemul judiciar.

Ideea că lumea naturală ar trebui să aibă o voce legală există, sub o formă sau alta, de milenii. Animismul — conceptul conform căruia toate elementele naturale au un spirit — era un principiu central al multor sisteme de credință și încă este pentru numeroase comunități indigene. În 1972, ideea a căpătat o bază modernă o dată cu articolul „Should Trees Have Standing?„, semnat de profesorul de drept Christopher Stone, care argumenta că, așa cum femeile și grupurile minoritare au dobândit, în cele din urmă, recunoaștere socială, tot așa ar trebui să fie recunoscute și drepturile mediului natural.

Aproximativ în aceeași perioadă, Curtea Supremă a Statelor Unite dezbătea o plângere a Sierra Club, o organizație de mediu, care dorea să împiedice Walt Disney Co să dezvolte o stațiune de schi în Munții Sierra Nevada. Deși Curtea a decis că nu exista o vătămare concretă care să poată fi luată în considerare, judecătorul William Douglas a exprimat o opinie separată: „Înainte ca aceste comori neprețuite ale Americii (precum o vale, o pajiște alpină, un râu sau un lac) să fie pierdute pentru totdeauna… vocea beneficiarilor existenți ai acestor minuni naturale ar trebui să fie auzită”.

O firmă elvețiană intră pe dark web cu un sistem care urmărește furtul de date în timp real

22:10

Lufthansa Group lansează „Culinary Journey” cu meniuri personalizate și preparate premium

21:23

Foto: Unsplash

Râul Whanganui, din Noua Zeelandă, a devenit primul din lume care a primit personalitate juridică

De atunci, mișcarea pentru drepturile naturii a obținut câteva victorii notabile și câștigă teren. În 2017, râul Whanganui, din Noua Zeelandă a devenit primul din lume care a primit personalitate juridică, cu doi administratori desemnați — unul numit de guvern și celălalt de tribul local Maori iwi — pentru a-i proteja interesele. Râuri din Columbia, Canada, Bangladesh și alte țări au urmat exemplul. Drepturi similare le-au fost acordate și unor păduri și unui munte.

În Marea Britanie, în iulie, consilierii din cadrul Test Valley Borough Council au votat pentru recunoașterea drepturilor tuturor râurilor din perimetrul său administrativ, devenind al treilea consiliu din Hampshire care adoptă o astfel de măsură. Cursurile de apă au primit dreptul legal de a curge neîngrădit și de a fi ferite de poluare și contaminare, printre alte prerogative. La începutul acestui an, Lewes District Council a anunțat că va „sprijini” și va „promova” principiile unei Cartele a Râului, elaborată cu ajutorul organizației caritabile Environmental Law Foundation, al firmei de avocatură Hogan Lovells și al avocatei internaționale Monica Feria Tinta. Orașul Paris caută să obțină personalitate juridică pentru Sena, în timp ce o inițiativă a Pacific Whale Fund, în colaborare cu firma internațională Simmons & Simmons și cu Ocean Vision Legal, investighează posibilitatea de a le acorda balenelor și altor cetacee „calitate procesuală” în sistemul judiciar.

Foto: Unsplash

Un râu are drepturi? Asta nu elimină automat amenințările

Interesul crescut pentru drepturile naturii coincide cu recunoașterea tot mai răspândită a faptului că oamenii au nevoie de ecosisteme sănătoase pentru a prospera și că resursele naturale prețioase suferă în contextul crizelor de biodiversitate și climă, comentează editorialiștii Bloomberg. Totuși, există întrebări legitime dacă acordarea de drepturi acestor entități este cea mai bună cale de a le proteja.

Până la urmă, acceptarea faptului că un râu are drepturi nu elimină automat amenințările. Mar Menor, o lagună sărată din Spania, a primit personalitate juridică în 2022. La aproape trei ani distanță, laguna încă așteaptă ca drepturile sale să fie respectate. Afectată de un exces de nutrienți proveniți din agricultură intensivă, care declanșează înfloriri algale ce sufocă peștii și distrug vegetația, Mar Menor nu a înregistrat îmbunătățiri ale condițiilor și nici nu au fost aplicate eficient protecțiile existente înainte de recunoașterea personalității juridice.

Aceste drepturi sunt „vagi și lipsite de substanță”

Noah Sachs, profesor de drept la Universitatea din Richmond și director al Merhige Center for Environmental Studies, a descris mișcarea ca pe o „direcție greșită” într-un articol din 2023, publicat în Georgetown Environmental Law Review. El a argumentat că aceste drepturi sunt „vagi și lipsite de substanță” și că procesul mută responsabilitatea rezolvării problemelor de mediu în instanțe — de obicei o modalitate mai lentă și mai costisitoare de a aplica legea decât reglementările specifice.

Însă este mai bine să privim drepturile naturii nu ca pe un înlocuitor al legislației tradiționale de mediu, ci ca pe un instrument util pentru a ne asigura că luăm în considerare „vocea” naturii atunci când luăm decizii de urbanism, de exemplu, scrie Bloomberg. După spune Emily Julier, avocat la Hogan Lovells și coautoare a Cartelei Râului Ouse: „Este o altă modalitate de a privi relația ta cu râul”. Chiar dacă legislația de mediu poate avea „lacune” pe alocuri, recunoașterea drepturilor unui râu înseamnă că acceptăm o responsabilitate mai largă pentru bunăstarea acestuia.