De la azbest la minerale rare: Orașul blestemat al Braziliei devine cheia spre viitorul energetic al lumii

Orașul Minaçu din Brazilia, cunoscut anterior pentru exploatarea azbestului, se transformă rapid într-un jucător esențial pe piața globală a mineralelor rare. Aceste minerale rare sunt vitale pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi și tranziția energetică, fiind folosite în fabricarea motoarelor electrice, turbinelor eoliene și altor echipamente inovatoare. Descoperirea și exploatarea acestor resurse oferă Braziliei o oportunitate strategică de a concura cu marile puteri mondiale și de a contribui la viitorul energetic al planetei.

Cunoscut până de curând drept locația unicei mine de azbest din cele două Americi, Minaçu este pe cale să devină primul producător din afara Asiei care va extrage și prelucra la scară comercială patru minerale de pământuri rare, esențiale pentru tranziția energetică globală și aflate în centrul disputelor comerciale dintre China și Statele Unite.

Sfârșitul erei azbestului și promisiunea pământurilor rare

Timp de decenii, economia orașului Minaçu, cu o populație de 27.000 de locuitori și aflat la 382 km de capitala Brasília, a fost susținută de exploatarea azbestului, un mineral folosit pe scară largă în construcții. Însă, în 2017, Curtea Supremă din Brazilia a interzis complet producția și comerțul cu azbest, din cauza efectelor sale dăunătoare asupra sănătății. Peste 65 de țări au impus deja restricții sau interdicții asupra acestui mineral toxic.

Turcia vizează revenirea în programul american pentru avioanele de luptă F-35

21:30

Un dispozitiv cuantic minuscul demonstrează că timpul poate avea două viteze într-un sistem cuantic

21:03

Deși în 2019 statul Goiás a reautorizat producția de azbest exclusiv pentru export, legalitatea acestei măsuri a rămas sub semnul întrebării, lăsând viitorul mineritului din Minaçu într-o incertitudine totală – până la descoperirea elementelor de pământuri rare, scrie The Guardian.

De ce pământurile rare sunt noul aur?

Pământurile rare reprezintă un grup de 17 elemente cu proprietăți unice, precum magnetismul puternic și capacitatea de a absorbi lumina, caracteristici care le fac indispensabile pentru tehnologiile de energie curată. Elemente precum neodimul, praseodimul, disprosiul și terbiul sunt utilizate în motoarele electrice și turbinele eoliene, industrii care au dublat cererea globală de pământuri rare între 2015 și 2023.

Până acum, China a dominat aproape integral piața pământurilor rare, controlând aproximativ 90% din producția de magneți superputernici (folosiți în mașinile electrice, turbinele eoliene și echipamentele militare). În aprilie, China a impus restricții la exportul acestor minerale ca răspuns la tarifele impuse de SUA, generând incertitudine majoră în lanțul global de aprovizionare. În acest context, apariția Braziliei pe piață nu putea fi mai bine sincronizată. Guvernul brazilian a lansat deja un apel la licitație cu o previziune de investiții de 5 miliarde de reali (aproximativ 670 milioane de lire sterline) în proiecte legate de minerale strategice.

Brazilia: o alternativă strategică la dominația Chinei?

Brazilia deține a doua cea mai mare rezervă cunoscută de pământuri rare din lume, poziționându-se ca o alternativă strategică la China. Constantine Karayannopoulos, expert în industrie, afirmă:

„Am evaluat această piață la nivel mondial de ani de zile și cred că Brazilia are, de departe, cele mai bune depozite de pământuri rare.”

Noua frontieră braziliană se află chiar în Minaçu, unde compania minieră Serra Verde, controlată de fondul american de investiții Denham Capital, a început extracția de minerale de pământuri rare în 2024, având ca scop exportul – inclusiv către China. Această operațiune se bazează pe unul dintre cele mai mari depozite de argilă ionică din afara Asiei de Sud-Est, un avantaj major, deoarece extracția din argilă este mai ieftină și mai puțin agresivă pentru mediu comparativ cu depozitele de rocă dură din Australia sau SUA.

Un nou început pentru Minaçu

Pentru Minaçu, pământurile rare reprezintă promisiunea unui nou început. În 2017, Sama, parte a companiei braziliene Eternit, a fost forțată să oprească mineritul de azbest care modelase orașul timp de 50 de ani. Deși un permis temporar pentru export, acordat doi ani mai târziu, le-a permis să continue operațiunile la capacitate redusă, descoperirea pământurilor rare a adus o nouă speranță.

Orașul Minaçu și-a început existența în jurul descoperirii depozitului de azbest Cana Brava în 1962. Sama a construit primele case, a pavat străzile (folosind azbest) și a înființat un spital, o secție de poliție și o școală. Conexiunea dintre mină și oraș era atât de puternică încât, în anii ’70 și ’80, casele, mașinile și chiar copacii din Minaçu erau acoperiți de un praf alb fin provenit din reziduurile minei. Locuitorii mai în vârstă își amintesc cum „ningea” în sat.

„Până în 2019, Sama era o mamă pentru oraș”, a spus Hivan Soares, referindu-se la porecla companiei.

Provocări și perspective economice

Chiar și la apogeul său, mineritul de azbest nu a dus la o diversificare economică semnificativă sau la o creștere a bunăstării locale. Potrivit guvernului brazilian, 32% din familiile din Minaçu trăiesc în sărăcie. Între 2014 și 2020, redevențele plătite municipalității nu au redus dependența de asistența socială.

Cu toate acestea, primarul liberal Carlos Alberto Leréia are așteptări mari că Serra Verde va crește semnificativ veniturile din redevențe miniere în anii următori. Pentru aceasta, producția trebuie să crească. Deși operațiunile au început în ianuarie 2024 (cu o întârziere față de 2022), cele două transporturi către China, totalizând 60 de tone în septembrie și 419 tone în februarie, sunt departe de obiectivul anual de 5.000 de tone.

Leréia este optimist: „Va aduce o bogăție enormă orașului.”

Azbestul, abundent, ușor de extras, flexibil, rezistent la căldură și foc, este încă utilizat pe scară largă în materiale de construcții (țigle de acoperiș, rezervoare de apă) în țări precum India, Bangladesh, Indonezia și Thailanda, principalii cumpărători ai minereului din Minaçu. De asemenea, SUA importă azbest din Minaçu pentru industria petrolieră.

Mineritul a modelat profund Minaçu, iar geograful Fábio Macedo Barbosa, care a studiat orașul pentru teza sa de doctorat, afirmă că „este un oraș produs de și pentru capitalul minier.”

Tranziția către pământurile rare este o șansă unică pentru Minaçu de a depăși dependența de un mineral controversat și de a se poziționa ca un actor cheie în economia verde globală.