Prima pagină » Economiile bogate au nevoie de muncitori imigranți

Economiile bogate au nevoie de muncitori imigranți

Economiile bogate au nevoie de muncitori imigranți
Economiile bogate au nevoie de muncitori imigranți / Foto: Unsplash

Cele mai mari economii ale lumii nu vor avea suficienți muncitori pentru a susține creșterea economică și pentru a menține stabilitatea prețurilor în deceniile următoare, dacă nu vor atrage mai mulți străini, au avertizat bancheri centrali de top, reuniți pentru un eveniment dedicat analizei și prognozelor pe termen mediu și lung. Aflat la reuniunea anuală a factorilor de decizie de la Jackson Hole, din Wyoming, responsabili de rang înalt, cum ar fi guvernatorul Băncii Japoniei, cel al Băncii Centrale Europene și guvernatorul Băncii Angliei, au încercat să sublinieze provocările pe care le aduce îmbătrânirea populației pentru creșterea economică mondială, în special în țările foarte dezvoltate. Christine Lagarde, președinta BCE, a remarcat că, fără un aport de muncitori străini, zona euro ar urma să aibă, până în 2040, cu 3,4 milioane mai puțini oameni de vârstă activă. Până în 2040, 40% din populația Marii Britanii va fi mai în vârstă decât grupul standard de muncă de 16-64 de ani, a spus și Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, citat de Financial Times.

Aflat la simpozionul anual al Rezervei Federale din Kansas City, Kazuo Ueda, guvernatorul BoJ, a declarat că societatea  Japoniei, care îmbătrânește rapid, a transformat lipsa forței de muncă într-una dintre cele mai „urgente” probleme economice ale țării. Deși muncitorii străini reprezintă doar 3% din forța de muncă din Japonia, Ueda a spus că ei au fost responsabili pentru jumătate din creșterea recentă a ofertei de muncă. „Creșteri suplimentare vor necesita cu siguranță o discuție mai amplă”, a adăugat el.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Un aflux de muncitori străini va juca un „rol crucial”

În economiile bogate, ratele natalității sunt la niveluri istoric scăzute, în timp ce speranța de viață este tot mai mare. Aceasta a crescut așa-numitele „rapoarte de dependență”, ceea ce înseamnă că o parte mult mai mare din populație nu mai este de vârstă activă. Christine Lagarde, președinta BCE, a declarat că un aflux de muncitori străini va juca un „rol crucial” în contracararea efectelor negative ale tendințelor demografice asupra creșterii economice. Lagarde a remarcat că, fără un aport de muncitori străini, zona euro ar urma să aibă, până în 2040, cu 3,4 milioane mai puțini oameni de vârstă activă.

Piața muncii din zona euro a ieșit din pandemie „într-o formă neașteptat de bună”, parțial datorită numărului mai mare de lucrători în vârstă, dar „și mai mult” datorită creșterii numărului de muncitori străini, a spus ea.

„Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani”, a spus Lagarde. „Fără această contribuție, condițiile de pe piața muncii ar fi putut fi mai tensionate și producția mai scăzută”.

Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a declarat că provocarea „acută” pe care demografia și scăderea productivității o ridică pentru economia britanică nu a fost suficient de subliniată. Până în 2040, 40% din populația Marii Britanii va fi mai în vârstă decât grupul standard de muncă de 16-64 de ani, a adăugat Bailey.

În statele dezvoltate, opinia publică este ostilă imigrației

Economiștii cred că atragerea muncitorilor străini, necesari pentru a acoperi lipsurile de forță de muncă din statele dezvoltate, va fi esențială pentru menținerea creșterii pe termen lung, în ciuda presiunilor tot mai mari din partea curentelor populiste și în ciuda opiniei publice în general ostile imigrației. Bancherii centrali prezic că îmbătrânirea populației nu va reduce doar producția, ci ar putea împinge și inflația în sus, întrucât muncitorii vor putea cere salarii mai mari într-un mediu în care deficitul de forță de muncă este generalizat.

Sănătatea mintală, o problemă pentru piața muncii în Marea Britanie

Marea Britanie a fost lovită și de o scădere a ratei de participare pe piața muncii, cauzată de creșterea numărului de persoane clasificate drept „bolnavi cronici, pe termen lung” și de o scădere semnificativă a numărului de tineri care lucrează — două fenomene care, a sugerat Bailey, ar putea fi corelate. Cea mai frecventă cauză este sănătatea mintală, a spus el, descriind situația drept „o evoluție foarte îngrijorătoare”.

BoE a devenit „mult mai concentrată pe măsurarea inactivității” decât pe șomaj, a adăugat Bailey — deși a recunoscut că participarea pe piața muncii și motivele declinului acesteia în Marea Britanie sunt mai greu de măsurat decât datele headline despre șomaj. În timp ce tot mai multe femei în vârstă continuă să lucreze, nu același lucru se poate spune despre bărbați, a adăugat el.

Alte articole importante
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. România rămâne mult sub media continentală, cu 11.283 de euro pe locuitor, și pierde o poziție în clasamentul celor 42 de țări analizate, coborând de pe locul 31 […]
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul Luca Niculescu estimează că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în câteva zile, după ce ploile din ultima perioadă au contribuit la îmbunătățirea debitului Dunării. Șeful Guvernului a declarat că este în contact cu ministrul Energiei și cu conducerea Nuclearelectrica și că așteaptă vești privind reluarea funcționării centralei. „Sper să […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de marți, 3 noiembrie 2026, pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 125,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 23,5 milioane de euro. Indicele principal al BVB, BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de […]
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Macroeconomie
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Piață de Capital - Fonduri
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Macroeconomie
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]