Prima pagină » Electroliza decuplată a apei, o nouă etapă în producția industrială de hidrogen verde

Electroliza decuplată a apei, o nouă etapă în producția industrială de hidrogen verde

Electroliza decuplată a apei, o nouă etapă în producția industrială de hidrogen verde
Foto: Freepik

O recenzie publicată în Nature Reviews Clean Technology propune, în premieră, electroliza decuplată a apei pentru producerea hidrogenului verde la scară industrială.

Această tehnologie inovatoare ar putea revoluționa tranziția energetică globală, oferind o alternativă curată și eficientă la metodele tradiționale bazate pe combustibili fosili.

Electroliza decuplată a apei – cheia către viitorul energiei curate

Electroliza decuplată a apei, o nouă etapă în producția industrială de hidrogen verde

Foto: Nature Reviews Clean Technology

Hidrogenul este o materie primă esențială în industria chimică, dar în prezent este produs în mare parte din combustibili fosili, proces care generează emisii semnificative de CO₂.

În schimb, electroliza apei alimentată cu energie regenerabilă produce doar oxigen, nu dioxid de carbon, oferind astfel o alternativă curată. Producerea hidrogenului verde la scară industrială este considerată unul dintre principalele obiective în procesul de tranziție energetică, deoarece ar putea reduce dependența globală de combustibili fosili, relatează Techxplore.

Electroliza convențională utilizează două electrozi separați de o membrană pentru a descompune apa în hidrogen și oxigen. Această metodă este costisitoare, poate suferi pierderi interne de hidrogen și nu este compatibilă cu sursele de energie intermitente, cum sunt energia solară și eoliană.

De partea cealaltă, electroliza decuplată (DWE, Decoupled Water Electrolysis) rezolvă aceste probleme prin separarea în timp sau spațiu a producției de hidrogen și de oxigen, eliminând nevoia de membrane. În locul acestora, DWE folosește materiale redox care pot absorbi și elibera ioni, din care se obțin oxigenul și hidrogenul.

Potențialul uriaș al DWE

Articolul din Nature Reviews Clean Technology face o trecere în revistă a diferitelor metode DWE și, în premieră, propune strategii fezabile de extindere la scară industrială. Printre autorii lucrării se numără experți de renume din întreaga lume.

Spre exemplu, Profesorul Mark Symes și echipa sa au fost primii care au demonstrat în 2013 conceptul de electroliză decuplată folosind mediatori redox în fază lichidă. Doi ani mai târziu, profesorul Rothschild și colegii săi de la Technion au dezvoltat o nouă tehnologie bazată pe electrozi redox din nichel, dezvoltare ce a condus la înființarea companiei H2Pro în 2019.

Pe de altă parte, profesorul jens Oluf Jensen și dr. Tom Smolinka, experți în tehnologii moderne de electroliză, au oferit perspective esențiale privind provocările legate de scalarea comercială, comparând metodele convenționale cu conceptele disruptive ale electrolizei fără membrană. Scalarea tehnologiilor DWE este o provocare semnificativă.

Experimentele actuale la scară de laborator generează mai puțin de un gram de hidrogen pe zi, în timp ce sistemele industriale trebuie să producă aproximativ o tonă zilnic, de un milion de ori mai mult. Pentru a satisface cererea globală actuală de hidrogen, ar fi nevoie de aproximativ un milion de electrolizoare la scară completă. Electrolizoarele industriale convenționale necesită alimentare electrică stabilă și nu pot face față eficient fluctuațiilor mari ale energiei solare sau eoliene.

Aici intervine avantajul esențial al electrolizei decuplate. Capacitatea sa de stocare a energiei prin intermediul materialelor redox funcționează practic ca un electrolizor cu baterie integrată. Acest lucru îi permite să absoarbă fluctuațiile energetice și o face perfect compatibilă cu sursele regenerabile, oferind o cale eficientă și rentabilă pentru producerea de hidrogen verde.

Impact economic și energetic global

Impactul economic al extinderii producției de hidrogen verde este uriaș. Piața globală a hidrogenului este evaluată în prezent la aproximativ 250 de miliarde de dolari anual. Odată disponibil la scară industrială, se estimează că piața hidrogenului verde ar putea ajunge la 550 de miliarde de dolari în următorii zece ani.

„Hidrogenul verde este estimat să reprezinte 10% din viitorul pieței globale de energie. Când va putea fi produs la scară mare și vândut la prețuri competitive, va înlocui o mare parte din energia utilizată în industrie, transportul greu și alte sectoare. Electrolizoarele convenționale trebuie să evolueze pentru a se adapta acestei piețe. Așa cum a spus Darwin, nu supraviețuiește cea mai puternică specie, ci cea care se adaptează cel mai bine. Cred că DWE este acea specie”, a declarat profesorul Rothschild.

Profesorul Symes subliniază și contextul temporal:

„Electroliza decuplată are doar 12 ani. Tehnologiile convenționale, precum celulele alcaline sau PEM, au avut zeci, chiar sute de ani de dezvoltare. Acest lucru oferă perspectivă asupra ritmului în care noile sisteme decuplate încep să câștige teren. Pe traiectoria actuală, cred că în următorul deceniu, sistemele de electroliză decuplată vor deveni concurenți serioși ai tehnologiilor convenționale, mai ales în convertirea energiei regenerabile în hidrogen verde.

Alte articole importante
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Vânzările de Black Friday din România ar putea ajunge în noiembrie 2026 la 2,8-2,9 miliarde de lei, echivalentul a 520-550 de milioane de euro, în creștere cu 7-10% față de anul trecut, potrivit unei analize Frames. Avansul ar urma să fie determinat în principal de prețurile mai mari, nu de creșterea numărului de produse cumpărate, […]
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Companii
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Economia României s-a dezvoltat mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani, iar recuperarea acestui decalaj este esențială pentru menținerea ritmului de creștere și consolidarea competitivității, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Strategia Ministerului Transporturilor prevede investiții de aproximativ 75 de miliarde de […]
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în Uniunea Europeană a scăzut ușor în 2025, iar România a coborât sub media europeană. Potrivit Eurostat, coeficientul Gini al UE a ajuns la 29,2, iar cel al României la 27,3, cu aproape zece puncte sub nivelul de acum un deceniu. Vestea bună ascunde însă un paradox: deși veniturile românilor sunt distribuite mai […]
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de marți cu evoluții mixte ale indicilor, în condițiile în care valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 67,62 milioane de lei (12,64 milioane de euro). Schimburile cu acțiuni au însumat 47,05 milioane de lei, echivalentul a 8,79 milioane de euro. Indicele principal al pieței, BET, care […]
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
Macroeconomie
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă […]
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Macroeconomie
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere reală a produsului intern brut (PIB) de 33% în perioada 2019-2024, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În același interval, PIB-ul regiunilor Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 13,5%, respectiv 11,3%, evidențiind diferențele semnificative de dezvoltare economică dintre regiunile României. În ansamblu, economia […]