Prima pagină » Epuizarea mentală în era social media: ce este „Brain rot”

Epuizarea mentală în era social media: ce este „Brain rot”

ANALIZĂ
Epuizarea mentală în era social media: ce este „Brain rot”
Foto: Freepik

„Brain rot” este termenul devenit viral care descrie starea de epuizare mentală provocată de scroll-ul compulsiv pe rețelele de socializare.

Fenomenul surprinde modul în care consumul constant de conținut rapid și superficial afectează atenția, memoria și capacitatea de concentrare.

„Brain rot”: ce se întâmplă cu creierul tău în era scroll-ului compulsiv

Epuizarea mentală în era social media: ce este „Brain rot”

Foto: Unsplash

Tot mai mulți tineri folosesc termenul „brain rot” pentru a descrie epuizarea mentală, pierderea concentrării și anxietatea generate de supraconsumul de conținut online, transmite CNN. Inițial, expresia avea un sens ironic și desemna materiale online absurde sau lipsite de sens.

În timp, „brain rot” a devenit un semnal de alarmă. Termenul atrage atenția asupra efectelor rețelelor sociale asupra atenției, gândirii și echilibrului emoțional. Dacă simți că mediul online îți consumă energia, în loc să-ți îmbogățească viața, s-ar putea să rezonezi cu Tiziana Bucec. Aceasta este o creatoare de conținut stabilită la Berlin, iar postările sale abordează frecvent acest fenomen.

Tiziana spune că a început să vorbească despre „brain rot” după ce a observat un lucru evident. Astfel, timpul petrecut pe social media îi accentua anxietatea. În același timp, îi diminua capacitatea de a fi prezentă mental.

Deși nu este un diagnostic medical, neurologii atrag atenția asupra efectelor acestui comportament. Consumul compulsiv de informații activează mecanisme similare dependențelor. Scroll-ul continuu declanșează eliberări repetate de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensa. În timp, creierul ajunge să caute stimuli rapizi, iar capacitatea de concentrare asupra activităților lente scade. Lectura, munca profundă sau discuțiile față în față devin mai greu de susținut.

Ce spun specialiștii

Experții sunt de părere că „brain rot” este legat de expunerea prelungită la conținut scurt și fragmentat. Cercetările sugerează că videoclipurile scurte par să aibă, în general, efecte dăunătoare asupra creierului când sunt consumate în doze mari, potrivit NBC News. De multe ori, acesta nu are valoare educațională sau emoțională. Clipurile virale și provocările repetitive sunt create pentru impact imediat. Ele captează atenția rapid și nu încurajează gândirea pe termen lung.

Consumul constant de astfel de conținut obișnuiește creierul cu satisfacția instantanee. Activitățile care cer răbdare devin neatractive, iar concentrarea este percepută ca obositoare. Fenomenul nu îi afectează doar pe copii și adolescenți, ci și pe adulți, care sunt la fel de expuși. Prin comportamentul lor digital, aceștia devin modele pentru cei mici.

Pentru o dezvoltare sănătoasă, creierul copiilor are nevoie de experiențe variate, iar jocurile fizice sunt esențiale. La fel și interacțiunile sociale directe. Recunoașterea expresiilor faciale și gestionarea emoțiilor sunt la fel de importante. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate înlocui aceste experiențe, dar, pe termen lung, pot apărea dificultăți de adaptare și învățare.

Soluții pentru combaterea „brain rot”-ului

Psihologii precizează că nu tot conținutul ușor este nociv. Fiecare generație a avut forme proprii de divertisment. Relaxarea fără un scop clar poate fi benefică, dar devine problematică atunci când interferează cu responsabilitățile zilnice. Riscul apare când materialele superficiale ocupă tot timpul liber, deoarece ajung să înlocuiască activitățile care stimulează gândirea și relațiile reale.

De aceea, se recomandă limite clare în folosirea tehnologiei, putând fi stabilite intervale dedicate social media. O soluție o reprezintă ștergerea aplicațiilor de pe smartphone. O alta constă în accesarea platformelor doar din browser. Schimbările de mediu funcționează adesea mai bine decât voința pentru că, atunci când accesul este îngreunat, scade nevoia de scroll automat.

La început de an, mulți specialiști propun reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale. Este o rezoluție realistă și benefică. Scopul nu este renunțarea totală la tehnologie, ci folosirea ei conștientă. În acest fel, tehnologia sprijină activitățile zilnice, fără să consume atenția.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]