Epuizarea mentală în era social media: ce este „Brain rot”

„Brain rot” este termenul devenit viral care descrie starea de epuizare mentală provocată de scroll-ul compulsiv pe rețelele de socializare.

Fenomenul surprinde modul în care consumul constant de conținut rapid și superficial afectează atenția, memoria și capacitatea de concentrare.

„Brain rot”: ce se întâmplă cu creierul tău în era scroll-ului compulsiv

Foto: Unsplash

BVB a închis pe roșu ședința de vineri. Majoritatea indicilor au înregistrat scăderi

21:55

Prognoză neagră: motorina ar putea atinge pragul de 10 lei/litru

21:35

Tot mai mulți tineri folosesc termenul „brain rot” pentru a descrie epuizarea mentală, pierderea concentrării și anxietatea generate de supraconsumul de conținut online, transmite CNN. Inițial, expresia avea un sens ironic și desemna materiale online absurde sau lipsite de sens.

În timp, „brain rot” a devenit un semnal de alarmă. Termenul atrage atenția asupra efectelor rețelelor sociale asupra atenției, gândirii și echilibrului emoțional. Dacă simți că mediul online îți consumă energia, în loc să-ți îmbogățească viața, s-ar putea să rezonezi cu Tiziana Bucec. Aceasta este o creatoare de conținut stabilită la Berlin, iar postările sale abordează frecvent acest fenomen.

Tiziana spune că a început să vorbească despre „brain rot” după ce a observat un lucru evident. Astfel, timpul petrecut pe social media îi accentua anxietatea. În același timp, îi diminua capacitatea de a fi prezentă mental.

Deși nu este un diagnostic medical, neurologii atrag atenția asupra efectelor acestui comportament. Consumul compulsiv de informații activează mecanisme similare dependențelor. Scroll-ul continuu declanșează eliberări repetate de dopamină, un neurotransmițător asociat cu recompensa. În timp, creierul ajunge să caute stimuli rapizi, iar capacitatea de concentrare asupra activităților lente scade. Lectura, munca profundă sau discuțiile față în față devin mai greu de susținut.

Ce spun specialiștii

Experții sunt de părere că „brain rot” este legat de expunerea prelungită la conținut scurt și fragmentat. Cercetările sugerează că videoclipurile scurte par să aibă, în general, efecte dăunătoare asupra creierului când sunt consumate în doze mari, potrivit NBC News. De multe ori, acesta nu are valoare educațională sau emoțională. Clipurile virale și provocările repetitive sunt create pentru impact imediat. Ele captează atenția rapid și nu încurajează gândirea pe termen lung.

Consumul constant de astfel de conținut obișnuiește creierul cu satisfacția instantanee. Activitățile care cer răbdare devin neatractive, iar concentrarea este percepută ca obositoare. Fenomenul nu îi afectează doar pe copii și adolescenți, ci și pe adulți, care sunt la fel de expuși. Prin comportamentul lor digital, aceștia devin modele pentru cei mici.

Pentru o dezvoltare sănătoasă, creierul copiilor are nevoie de experiențe variate, iar jocurile fizice sunt esențiale. La fel și interacțiunile sociale directe. Recunoașterea expresiilor faciale și gestionarea emoțiilor sunt la fel de importante. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate înlocui aceste experiențe, dar, pe termen lung, pot apărea dificultăți de adaptare și învățare.

Soluții pentru combaterea „brain rot”-ului

Psihologii precizează că nu tot conținutul ușor este nociv. Fiecare generație a avut forme proprii de divertisment. Relaxarea fără un scop clar poate fi benefică, dar devine problematică atunci când interferează cu responsabilitățile zilnice. Riscul apare când materialele superficiale ocupă tot timpul liber, deoarece ajung să înlocuiască activitățile care stimulează gândirea și relațiile reale.

De aceea, se recomandă limite clare în folosirea tehnologiei, putând fi stabilite intervale dedicate social media. O soluție o reprezintă ștergerea aplicațiilor de pe smartphone. O alta constă în accesarea platformelor doar din browser. Schimbările de mediu funcționează adesea mai bine decât voința pentru că, atunci când accesul este îngreunat, scade nevoia de scroll automat.

La început de an, mulți specialiști propun reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale. Este o rezoluție realistă și benefică. Scopul nu este renunțarea totală la tehnologie, ci folosirea ei conștientă. În acest fel, tehnologia sprijină activitățile zilnice, fără să consume atenția.