România surprinde Europa: lider absolut la „încrederea în oameni”. Tinerii români bat toate recordurile din UE

Pentru prima dată de când există această statistică, România urcă pe primul loc în Uniunea Europeană la „încrederea în oameni”, potrivit Eurostat. Cu o medie de 7,3 din 10 în 2024, românii îi depășesc pe finlandezi, tradițional considerați campioni la coeziune socială. Iar generația tânără duce scorul la un nivel fără precedent în Europa.

România, noul reper european la „încrederea în oameni”

Indicatorul „trust in others” măsoară câtă încredere au oamenii în persoane pe care nu le cunosc personal, pe o scară de la 0 la 10. Datele pentru 2024 arată că România ajunge la media 7,3, peste media Uniunii Europene de 5,8 și se instalează pe prima poziție în clasament. Asta după ani în care Finlanda a dominat ierarhia.

În topul țărilor cu nivel ridicat de încredere se regăsesc și Finlanda și Polonia, ambele cu valori de 7,0 sau peste. România este singura care depășește consistent pragul de 7,3 la nivel național. La polul opus, state precum Cipru, Franța, Lituania, Slovenia și Grecia raportează scoruri situate sub 5. Semn că diferențele de percepție socială rămân puternice între vest, nord și sud-estul continentului.

Europa va fi traversată de un tren care leagă marile orașe și stațiuni turistice

15:07

Miliardarii din tech vor să creeze copii modificați genetic

14:11

Indicatorul nu reflectă încrederea în familie, prieteni sau vecini, ci tocmai disponibilitatea de a avea încredere în „ceilalți”. Adică în persoane necunoscute.

O creștere constantă, consolidată în ultimii ani

Evoluția nu este întâmplătoare și nu apare peste noapte. Datele arată o creștere constantă a încrederii în ultimul deceniu. În 2013, România avea o medie de 6,4. După un salt semnificativ în 2018, când scorul a atins 7,0, nivelul a continuat să urce până la un vârf de 7,7 în 2021, anul marcat de pandemie și de o dependență socială mai pronunțată între indivizi. Ulterior, valorile s-au stabilizat între 7,1 și 7,3, menținând România în zona superioară a clasamentului.

Această stabilitate este reprezintă un prag important. Fluctuațiile mici arată că nu este vorba despre un „efect de moment”, ci despre un tipar care s-a instalat. În același timp, media UE rămâne sub 6. Acest lucru accentuează diferența dintre România și restul blocului comunitar.

În interpretarea metodologică, nivelul ridicat al încrederii este corelat cu o mai bună cooperare socială, costuri mai mici de tranzacție în economie, relații mai puțin conflictuale și o mai mare participare civică. De aceea, acest indicator este urmărit nu doar de sociologi, ci și de economiști și factori de decizie publică.

Tinerii români, generația cu cea mai mare încredere din Europa

Poate cel mai spectaculos capitol din raport îl reprezintă tinerii. În general, în Uniunea Europeană, persoanele cu vârste între 16 și 29 de ani raportează un nivel mai mare de încredere decât populația totală, media fiind de 6,1 în 2023, față de 5,8 pentru toate vârstele. România, însă, iese din nou din tipare.

În 2023, tinerii români au atins un scor de 7,7, peste Croația și Polonia, iar datele pentru 2024 confirmă avansul, urcând la 7,8 pentru grupa 16-29 de ani. Este cea mai mare valoare raportată de orice stat membru, depășind chiar și media națională generală a României.

În termeni de politici publice, această tendință explică de ce tinerii sunt mai activi în proiecte de voluntariat, în inițiative civice și în mediul digital. De asemenea, ea sugerează o capacitate mai mare de adaptare la schimbare și o mai bună integrare în comunități diverse.