Este Generația X adevărata „generație pierdută”?

Nu vă grăbiți să-i deplângeți pe mileniali sau pe cei din Gen Z. Rezervați-vă toată compasiunea pentru generația X – cei care au acum 45-60 de ani. Statistica e nemiloasă, scrie The Economist, comentând date din Statele Unite, dar care s-ar putea extinde către Europa și, mai ales, către Europa de Est. Potrivit unor studii recente, la 31 de ani, Milenialii și Gen Z aveau de două ori mai multă avere medie decât a avut Gen X la aceeași vârstă. Datele Băncii Centrale Europene indică tendințe similare pe continent: între 2010 și 2021, milenialii din zona euro și-au triplat valoarea netă nominală; Gen X a reușit doar o dublare, scrie The Economist. Iar perspectivele? Discutabile. Gen X ar putea fi prima generație care suferă din cauza colapsului sistemelor de pensii. Fondul de securitate socială al Americii va rămâne fără bani în 2033 – exact când Gen X începe să iasă la pensie. Dacă nu se iau măsuri, beneficiile vor fi reduse cu 20-25%. Cât despre sistemul de pensii din România?

„Suferim mai des în imaginație decât în realitate”, spunea Seneca. Generațiile contemporane dau semne că ar suferi în realitate. Gen Z se plânge că rețelele sociale le-au ruinat copilăria. Milenialii sunt frustrați că nu-și permit o locuință. Baby-boomers se tem de o pensie nesigură. În toată această competiție a nemulțumirii, o generație rămâne aproape uitată: Generația X – cei născuți între 1965 și 1980.

Căutați „Gen X” pe Google și veți vedea: interesul global pentru această generație e mai puțin de jumătate față de mileniali sau boomers. Nu există podcasturi despre Gen X, nici valuri de meme. În afară de romanul lui Douglas Coupland din 1991, care a popularizat denumirea, literatura dedicată acestei generații e aproape inexistentă. În Marea Britanie, Gen X este generația cel mai puțin conștientă de propria identitate generațională.

Petrolul scump nu se oprește la pompă: cum ajung majorările direct în facturi, salarii și prețurile din magazine

13:33

SUA slăbește regulile bancare. Europa, sub presiune să reacționeze rapid

12:28

Gen X chiar suferă – și nu doar simbolic

Este vorba atât despre etapa de viață în care se află, cât și despre circumstanțele istorice care le-au modelat traiectoria economică. Un sondaj Ipsos în 30 de țări arată că 31% dintre cei din Gen X declară că sunt „deloc” sau „nu prea” fericiți – cel mai mare procent dintre toate generațiile. Studiile profesorului David Blanchflower, de la Dartmouth College, indică un vârf de anxietate, nefericire și chiar disperare în jurul vârstei de 50 de ani – confirmând teoria „curbei în U” a fericirii: suntem fericiți în tinerețe și bătrânețe, dar nefericiți la mijlocul vieții.

Problemele de sănătate cronică încep să apară, visurile profesionale se ciocnesc de realitate, iar presiunea între două generații – copii și părinți în vârstă – apasă greu. În SUA, Gen X alocă 5% din cheltuieli pentru îngrijirea celor sub 18 și peste 65 de ani – de două ori mai mult decât boomers. În Europa de Sud, fenomenul „copiilor care nu pleacă de acasă” s-a intensificat: în Italia, procentul tinerilor între 18 și 34 de ani care locuiesc cu părinții a crescut de la 61% la 68% în două decenii. Cine sunt acești părinți? Gen X.

Foto: Shutterstock

„Matrix” și „Fight Club”, simboluri ale revoltei existențiale împotriva rutinei

În San Francisco, contrastul e izbitor. Gen Z visează la start-upuri AI și îndură costuri exorbitante. Boomers stau în vile în Pacific Heights și fac parte din consilii de administrație. Gen X? Fără idealism, fără funcții de prestigiu. Doar 37% dintre ei se declară mulțumiți de viața în oraș – comparativ cu 63% dintre Gen Z. Mulți se mută în Oakland, renunțând la confort urban pentru spațiu locativ.

Și chiar dacă vor depăși momentul critic al curbei în U, Gen X rămâne în pierdere în alte privințe, comentează sursa citată. La capitolul venituri, progresele lor sunt modeste. Un studiu al American Enterprise Institute și al Rezervei Federale arată că, între 36 și 40 de ani, venitul real al gospodăriilor din Gen X era cu doar 16% mai mare decât cel al generației anterioare la aceeași vârstă – cel mai mic avans generațional.

O posibilă explicație: Gen X a respins conformismul corporatist, căutând un echilibru viață-muncă și autonomie. Nu întâmplător, în 1999 – apogeul lor – două filme-cult au atins această temă: „Matrix” și „Fight Club”, simboluri ale revoltei existențiale împotriva rutinei. Fascinant din punct de vedere cultural, dar cu consecințe economice.

Câteva momente de „ghinion”

Generația X a avut și câteva perioade de ghinion istoric. De-a lungul vieții lor, când aveau 30 de ani și până pe la vreo 40 – ani cruciali pentru ascensiunea profesională a fiecărui om – Gen X a fost lovită de criza financiară globală. În 2011, salariile britanicilor trecuți de 30 de ani au crescut cu doar 1,1%. În Italia, a fost stagnare. În Canada, între 2011 și 2017, venitul real median al celor între 35-44 de ani nu a crescut deloc.

În plus, Gen X a acumulat mai puțină avere decât alte generații. Boomers au prins boom-ul bursier din anii ’80. Milenialii, după 2010, au beneficiat de creșteri spectaculoase. Gen X? A investit în perioada pierdută de după bula dotcom și a fost lovită apoi de criza din 2008.

La capitolul proprietăți, narativa standard e că milenialii sunt „permanent chiriași”, spre deosebire de boomers, „regele vilelor”. Dar datele Fed arată altceva: adevăratul declin în rata deținerii unei locuințe s-a produs între boomers și Gen X, nu între Gen X și mileniali. Mulți din Gen X fie nu și-au permis o ipotecă, fie au pierdut-o în criză și s-au întors la închiriere.