Preţurile din România la final de 2025 şi în următorii ani. Avertisment dur de la Comisia Europeană: inflaţie ridicată, creştere economică slabă şi deficit uriaş până în 2027

Comisia Europeană trage un semnal de alarmă pentru România. Economia încetineşte puternic, preţurile vor rămâne ridicate, iar deficitul bugetar va continua să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Prognoza publicată în previziunile economice de toamnă conturează o imagine destul de dificilă pentru perioada 2025-2027.

Economia României în 2025: creştere minimă şi presiuni fiscale mari

Comisia Europeană estimează că România va încheia anul 2025 cu o creştere economică de doar 0,7%. Această prognoză este înjumătăţită faţă de estimarea din primăvară, când Bruxelles-ul anticipa un avans de 1,4%. Scăderea vine pe fondul unui consum slăbit şi al unui context fiscal tot mai rigid.

Executivul comunitar arată că temperarea economiei este o consecinţă directă a măsurilor de consolidare fiscală. Aceste măsuri reduc atât consumul privat, cât şi cheltuielile publice, într-un moment în care inflaţia ridicată afectează puternic veniturile populaţiei. În acelaşi timp, incertitudinile politice şi fiscale contribuie la reticenţa consumatorilor şi companiilor de a investi.

Firmele grecești își mută sediul în România pentru taxe mai mici. Ce a găsit fiscul elen la un control amănunțit

13:07

Limite logistice în deplasarea trupelor spre Est. Franța a trimis tancuri spre România pe rute maritime

12:25

Totuşi, Bruxelles-ul notează că economia nu intră în recesiune. Există factori care menţin un minim ritm de creştere. Investiţiile private sunt aşteptate să îşi revină treptat, pe măsură ce încrederea companiilor se stabilizează. Cheltuielile din fonduri europene vor accelera, iar exporturile nete vor contribui pozitiv datorită încetinirii importurilor şi a unei industrii orientate din nou spre pieţele externe.

„Creşterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 şi 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat şi public, care, la rândul său, este afectat de creşterea inflaţiei. Totuşi, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investiţiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale”, apreciază Comisia Europeană.

Inflaţia rămâne ridicată

Comisia Europeană avertizează că, după o scădere la 5,8% în 2024, inflaţia a accelerat în a doua parte a anului 2025. Un factor major a fost eliminarea plafonării preţurilor la electricitate în luna iulie, care a dus la o creştere bruscă a facturilor.

Bruxelles-ul estimează o inflaţie medie de 6,7% în 2025. Aceasta nu este doar una dintre cele mai ridicate prognoze din Uniunea Europeană, ci afectează puternic şi veniturile reale ale populaţiei. În 2026, inflaţia va rămâne ridicată, chiar dacă va scădea uşor sub pragul de 6%. Eliminarea plafonării preţurilor la gaze naturale în martie 2026 va slăbi ritmul dezinflaţiei, menţinând presiunea pe costul vieţii.

Totuși, Comisia subliniază că abia în 2027 inflaţia va reveni pe un trend mai pronunţat de scădere, permiţând relaxarea politicii monetare şi o revenire a consumului intern.

„În 2027, inflaţia ar urma să scadă, iar politica monetară să se atenueze, sprijinind redresarea consumului şi a investiţiilor private. În pofida încheierii Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF), formarea brută de capital fix ar urma să reziste cu succes, România folosind mai mult fondurile de coeziune. Per ansamblu, economia ar urma să crească cu 2,1% în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual şi să ajungă la 6% din PIB în 2027.

Există riscul revizuirii în sens negativ a acestor previziuni. O deviere semnificativă de la calea de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea şi stabilitatea macro-economică. Implementarea completă a tuturor investiţiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinile privind comerţul internaţional”, avertizează Executivul comunitar.

2026 va fi un an dominat de austeritate şi consum în declin

Anul 2026 va aduce efectele totale ale pachetului de ajustări fiscale. Măsurile includ îngheţarea salariilor din sectorul public, restricţionarea creşterilor salariale din privat şi majorări de taxe. Toate acestea vor reduce semnificativ venitul disponibil al populaţiei.

Comisia Europeană estimează o scădere uşoară a consumului privat în 2026. Este pentru prima dată, după mulţi ani, când analiza oficială prevede o contracţie a unuia dintre pilonii principali ai economiei româneşti.

Consumul public va scădea la rândul său, sub presiunea consolidării fiscale. În schimb, investiţiile vor accelera semnificativ. Explicaţia ţine de finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene, îmbunătăţirea climatului de afaceri și revenirea treptată a încrederii companiilor.

Exporturile vor continua să compenseze parţial slăbiciunea cererii interne, datorită temperării creşterilor salariale şi îmbunătăţirii competitivităţii externe. Per ansamblu, economia României va creşte cu 1,1% în 2026.

Deficitul bugetar rămâne o problemă majoră: 8,4% în 2025 şi 6,2% în 2026

Comisia Europeană evidenţiază că România va continua să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, chiar şi după măsurile de austeritate.

Prognozele arată astfel:

• 8,4% din PIB deficit bugetar în 2025

• 6,2% din PIB în 2026

• 5,9% din PIB abia în 2027

Nivelul este considerat nesustenabil, iar Bruxelles-ul avertizează că o eventuală abatere de la planul de consolidare fiscală ar genera pierderea încrederii pieţelor şi riscuri serioase pentru stabilitatea macroeconomică. De asemenea, datoria publică va urca la aproximativ 63% din PIB în 2027, faţă de 55% în 2024, iar cheltuielile pentru apărare vor creşte treptat, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% în 2027.