Planul Draghi se amână

Uniunea Europeană a implementat doar o mică parte din propunerile lui Mario Draghi pentru revitalizarea economiei.

În septembrie 2024, fostul premier italian a prezentat 383 de recomandări, avertizând că Europa se confruntă cu o „provocare existențială”. Draghi a spus că UE nu poate deveni lider în tehnologii, cu independență globală, fără productivitate mai mare. El propunea investiții suplimentare de 750–800 miliarde euro anual — un efort comparabil cu Planul Marshall — susținute prin emiterea de datorie comună. Raportul sublinia necesitatea reducerii dependențelor externe și accelerării transformării digitale și verzi. O componentă-cheie era integrarea piețelor de capital, pentru a canaliza economiile populației în investiții inovative. În plus, Draghi pleda pentru un program industrial unificat și o piață unică mai armonizată, capabilă să genereze companii europene competitive pe plan global.

Un an mai târziu, Comisia Europeană a aplicat doar 11,2% din ideile lui Draghi, potrivit unui audit al European Policy Innovation Council. Între timp, economia europeană stagnează. În trimestrul doi din 2025, economia SUA a crescut de opt ori mai repede, arată Eurostat. Oficialii europeni spun că Ursula von der Leyen a fost prea ocupată să evite un război comercial cu SUA. A încercat și menținerea implicării administrației Trump în Ucraina, dar și echilibrul relației cu China.

Pastilele ieftine pentru slăbit aduc o revoluție medicală globală

11:28

CEO-ul Bloomsbury spune că AI „stimulează creativitatea” și ajută scriitorii să depășească blocajele

10:38

Împrumuturile comune pentru apărare și reducerea birocrației

Totodată, liderii naționali refuză, însă, să lase deoparte sensibilitățile interne pentru a adopta mai multe idei ale lui Draghi. Un diplomat european a declarat că agenda pare blocată, pentru că deciziile depind de guverne. Deutsche Bank notează că progresele sunt în zone fără rezistență, precum împrumuturile comune pentru apărare și reducerea birocrației. Economiștii băncii nu consideră că aceste ar fi măsuri care să aducă schimbări decisive pentru economie.

Comisia se apără, susținând că a acționat rapid pentru a sprijini fabrici de AI, producția de cleantech și investițiile private. Von der Leyen va evidenția progresele în discursul anual din Parlamentul European și va cere noi măsuri urgente. Relația transatlantică, oscilantă sub președintele Trump, face aceste pași și mai importanți.

Un cadru legislativ unic ar trebui să înlocuiască cele 27 de legi naționale

Totuși, proiectele majore rămân blocate. Uniunea piețelor de capital și eliminarea barierelor din piața unică sunt încă amânate. Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a criticat statele membre pentru lipsa progresului, în special în piața unică. El a spus că un cadru legislativ unic ar trebui să înlocuiască cele 27 de legi naționale.

Guvernele refuză, însă, armonizarea regulilor. Economistul Oscar Guinea afirmă că lipsa unei piețe unice a serviciilor frânează digitalizarea și apariția companiilor digitale. António Costa, președintele Consiliului European, a declarat că summitul din octombrie va fi decisiv pentru competitivitate. Pe agendă vor fi uniunea piețelor de capital, euro digital și întărirea rolului internațional al monedei unice.

Achiziții comune de materii prime critice și relaxarea cerințelor de capital

În ianuarie, Bruxelles a lansat „Busola Competitivității”, care a redus principiile lui Draghi la câteva priorități strategice. Printre ele: achiziții comune de materii prime critice și relaxarea cerințelor de capital pentru bănci. Dar Comisia a evitat cererile radicale ale lui Draghi, precum finanțarea comună pentru industrii strategice și infrastructuri majore. În schimb, accentul a fost pus pe simplificare și dereglementare, au spus europarlamentarii verzi.

Bas Eickhout a acuzat Comisia că a definit prea îngust competitivitatea, ignorând problema reală: lipsa investițiilor masive în Europa. În primul mandat, Comisia von der Leyen a crescut producția legislativă cu 17% față de perioada precedentă. Creșterea a fost generată în special de legislația secundară, cu reguli tehnice detaliate pentru aplicarea directivelor UE.

În al doilea mandat, eforturile de reducere a birocrației au creat uneori mai multă incertitudine, prin pachete legislative omnilaterale. Simplificarea a înlocuit reglementări complexe, dar cu detalii insuficiente pentru industrie. Pentru economistul Sander Tordoir, simplificarea este un spectacol secundar, nu soluția reală. Fără politicile cerute de Draghi, „nu se va întâmpla nimic”, spune el.