Prima pagină » Europa investește în tehnologii pentru reciclarea a milioane de tone de haine vechi

Europa investește în tehnologii pentru reciclarea a milioane de tone de haine vechi

Europa investește în tehnologii pentru reciclarea a milioane de tone de haine vechi
Europa investește în tehnologii pentru reciclarea munților întregi de haine vechi. Foto: Shutterstock

Hainele aruncate reprezintă una dintre cele mai mari probleme de mediu ale prezentului. În fiecare an, milioane de tone de textile ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate, iar efectele negative asupra solului, apelor și atmosferei sunt uriașe. În Europa însă, companiile și cercetătorii își unesc forțele pentru a dezvolta tehnologii care să facă reciclarea de haine vechi nu doar posibilă, ci și scalabilă la nivel industrial.

O problemă vizibilă: munții de haine aruncate

În decembrie, pe celebra stradă Kalverstraat din Amsterdam, mii de cumpărători au fost întâmpinați de un morman uriaș de haine vechi, amplasat strategic de un grup local de activiști. Cu o înălțime de peste doi metri și o circumferință de aproape opt metri, grămada de haine era însoțită de mesaje precum: „La fiecare 10 minute, aruncăm atâtea haine în Olanda”. Scopul acțiunii nu a fost doar să atragă atenția asupra risipei, ci și să determine companiile să fie transparente privind cantitatea de haine pe care o produc.

Fast fashion și impactul său devastator

Fenomenul „fast fashion” a explodat în anii ’90, odată cu apariția unor lanțuri globale precum Zara și H&M, care au început să lanseze colecții noi la fiecare 4-6 săptămâni, la prețuri accesibile. Creșterea veniturilor în țările dezvoltate și costurile mici de producție în țările exportatoare au făcut ca acest model să devină extrem de profitabil. Însă, prețurile mici și schimbarea rapidă a tendințelor au redus dramatic durata de viață a hainelor, ceea ce a dus la o creștere exponențială a deșeurilor textile, scrie Bloomberg.

Conform Comisiei Europene, europenii aruncă anual aproximativ 5,8 milioane de tone de textile, iar la nivel global această cifră ajunge la 92 de milioane de tone. Consumul de haine aproape s-a dublat între 1975 și 2020 și este estimat să crească cu încă 25% până în 2030.

De ce reciclarea hainelor este atât de dificilă

Reciclarea hainelor nu este atât de simplă pe cât pare. Majoritatea materialelor textile sunt amestecuri complexe de fibre naturale și sintetice, coloranți și substanțe chimice. Procesarea hainelor vechi reduce calitatea fibrelor, ceea ce face dificilă transformarea lor în fire noi, potrivite pentru haine de calitate. Conform unui studiu din 2024, doar 1% din hainele vechi ajung să fie refolosite pentru a produce haine noi.

Tehnologii inovatoare pentru reciclarea textilelor

În ultimii ani, însă, progresele tehnologice au început să schimbe această realitate. Companii precum Brightfiber Textiles (Olanda), Sysav (Suedia), Reju (Germania), La Roche (Franța), Rester (Finlanda) și Valvan (Belgia) dezvoltă soluții inovatoare pentru sortarea, curățarea și refolosirea fibrelor textile.

Sortare optică: Brightfiber și Sysav au creat mașini care folosesc lumina pentru a separa hainele după culoare și material, eliminând problema amestecului de culori și obținând materie primă de calitate superioară.

Separare chimică: Reju, fondată de Patrik Frisk, a dezvoltat metode chimice eficiente pentru a separa bumbacul și lâna de poliester sau elastan, facilitând reciclarea fibrelor mixte.

Curățare și mărunțire: Mașinile dezvoltate de La Roche, Rester și Valvan transformă hainele în bucăți mici, eliminând fermoarele, nasturii și etichetele, pregătind materialul pentru reciclare.

Brightfiber, cu sediul lângă Amsterdam, a reușit să integreze toate aceste tehnologii, producând materiale reciclate care pot înlocui bumbacul sau lâna virgină în haine noi. Compoziția finală conține între 40% și 70% fibre reciclate, restul fiind completat cu fibre organice sau poliester reciclat.

Obstacole și reglementări europene

Chiar dacă tehnologia avansează, reciclarea hainelor la scară largă rămâne o provocare. Multe haine ajung să fie „downcycled” – transformate în materiale pentru umpluturi sau izolații, nu în haine noi. Uniunea Europeană încearcă să schimbe acest lucru prin reglementări: până în 2030, în Olanda, hainele noi trebuie să conțină cel puțin 16,5% material reciclat, iar reguli similare sunt propuse la nivelul întregii UE.

Mecanismele de tip „Extended Producer Responsibility” (EPR) obligă producătorii să plătească taxe pentru a finanța infrastructura de reciclare, iar aceste taxe vor fi mai mici pentru produsele sustenabile.

Viitorul reciclării textilelor

Deși nimeni nu a reușit încă să producă haine doar din fibre reciclate, progresele recente dau speranță. Brightfiber estimează că două linii de producție ar putea procesa tot deșeul textil generat de zona metropolitană Amsterdam. Reju susține că tehnologia sa este deja folosită în aproximativ 1.000 de fabrici de poliester din lume.

Cercetătorii și antreprenorii din domeniu sunt de acord că impunerea unui procent minim de material reciclat în hainele noi ar putea accelera tranziția către o industrie textilă circulară.

„Să începem cu 5% – important este ca industria să știe că această schimbare vine”, spune Patrik Frisk de la Reju.

Alte articole importante
„Avem nevoie de politici comuniste pentru locuințe”
„Avem nevoie de politici comuniste pentru locuințe”
Avem nevoie de politici comuniste pentru locuințe? Planul radical al stângii pentru locuințele din Paris: autoritățile folosesc instrumente intervenționiste pentru a face casele accesibile. Peste 4 milioane de oameni trăiesc fie fără adăpost, fie în condiții extreme Fundația Franceză pentru Locuințe, cunoscută sub numele de Fundația Abbé Pierre, avertiza, la începutul acestui an, că Franța […]
România aruncă 2,5 milioane de tone de alimente anual
România aruncă 2,5 milioane de tone de alimente anual
România se confruntă cu o problemă majoră a risipei alimentare, aruncând anual aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare, echivalentul a mii de camioane pline de produse care nu mai ajung să fie consumate. Una dintre cauze principala este că România aruncă mai mult decât conștientizează. Această realitate devine și mai presantă în contextul în […]
Piloții români au cele mai mici salarii din Europa
Piloții români au cele mai mici salarii din Europa
Află de ce piloții români au salarii semnificativ mai mici decât colegii lor europeni și impactul acestora asupra industriei. Diferențele salariale majore ridică semne de întrebare privind competitivitatea României în domeniul transportului aerian și retenția personalului calificat, inclusiv a piloților români. Piloții români se află la coada clasamentului european al salariilor Deficitul de piloți afectează […]
Boom-ul AI pune miliardarii în dificultate: risc de bulă pe piață?
Tehnologie
Boom-ul AI pune miliardarii în dificultate: risc de bulă pe piață?
Boom-ul AI a schimbat radical strategiile marilor miliardari, obligându-i să-și regândească investițiile și planurile de afaceri. Însă, pe măsură ce valorile companiilor cresc vertiginos, întrebarea care se conturează este dacă acest boom este sustenabil sau doar o bulă care așteaptă să se spargă. Boom-ul AI testează limitele portofoliilor miliardarilor Săptămâna trecuta, Larry Ellison, cofondatorul Oracle, […]
Vânzarea TikTok explodează: SUA și China ajung la o înțelegere istorică
Analize
Vânzarea TikTok explodează: SUA și China ajung la o înțelegere istorică
Vânzarea TikTok a intrat într-o nouă etapă, după ce oficialii americani și chinezi au anunțat că au convenit un cadru pentru transferul platformei către o structură cu control american. Acordul a venit după luni de negocieri tensionate, în care securitatea națională și interesele comerciale au dominat discuțiile. Acord pe vânzarea TikTok, confirmat la Madrid Jamieson […]
Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil
Analize
Șapte din zece români spun că nu primesc un salariu echitabil
Șapte din zece români declară că nu sunt plătiți corect pentru munca lor, raportat la experiență și competențe. Această percepție plasează România printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri de îngrijorare privind echitatea salarială. Șapte din zece români spun că venitul nu reflectă competențele și experiența În 22 de state membre ale Uniunii Europene, […]