Europa investește în tehnologii pentru reciclarea a milioane de tone de haine vechi

Hainele aruncate reprezintă una dintre cele mai mari probleme de mediu ale prezentului. În fiecare an, milioane de tone de textile ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate, iar efectele negative asupra solului, apelor și atmosferei sunt uriașe. În Europa însă, companiile și cercetătorii își unesc forțele pentru a dezvolta tehnologii care să facă reciclarea de haine vechi nu doar posibilă, ci și scalabilă la nivel industrial.

O problemă vizibilă: munții de haine aruncate

În decembrie, pe celebra stradă Kalverstraat din Amsterdam, mii de cumpărători au fost întâmpinați de un morman uriaș de haine vechi, amplasat strategic de un grup local de activiști. Cu o înălțime de peste doi metri și o circumferință de aproape opt metri, grămada de haine era însoțită de mesaje precum: „La fiecare 10 minute, aruncăm atâtea haine în Olanda”. Scopul acțiunii nu a fost doar să atragă atenția asupra risipei, ci și să determine companiile să fie transparente privind cantitatea de haine pe care o produc.

Fast fashion și impactul său devastator

Fenomenul „fast fashion” a explodat în anii ’90, odată cu apariția unor lanțuri globale precum Zara și H&M, care au început să lanseze colecții noi la fiecare 4-6 săptămâni, la prețuri accesibile. Creșterea veniturilor în țările dezvoltate și costurile mici de producție în țările exportatoare au făcut ca acest model să devină extrem de profitabil. Însă, prețurile mici și schimbarea rapidă a tendințelor au redus dramatic durata de viață a hainelor, ceea ce a dus la o creștere exponențială a deșeurilor textile, scrie Bloomberg.

De ce nu ne putem opri din cumpărături de Black Friday: trucurile psihologice care ne fac să cheltuim fără măsură

22:07

ANALIZĂ

Prima companie „complet anti-woke” din Silicon Valley. CEO-ul Palantir laudă meritocrația, susține „cultura tribală” și atacă corectitudinea politică

21:24

Conform Comisiei Europene, europenii aruncă anual aproximativ 5,8 milioane de tone de textile, iar la nivel global această cifră ajunge la 92 de milioane de tone. Consumul de haine aproape s-a dublat între 1975 și 2020 și este estimat să crească cu încă 25% până în 2030.

De ce reciclarea hainelor este atât de dificilă

Reciclarea hainelor nu este atât de simplă pe cât pare. Majoritatea materialelor textile sunt amestecuri complexe de fibre naturale și sintetice, coloranți și substanțe chimice. Procesarea hainelor vechi reduce calitatea fibrelor, ceea ce face dificilă transformarea lor în fire noi, potrivite pentru haine de calitate. Conform unui studiu din 2024, doar 1% din hainele vechi ajung să fie refolosite pentru a produce haine noi.

Tehnologii inovatoare pentru reciclarea textilelor

În ultimii ani, însă, progresele tehnologice au început să schimbe această realitate. Companii precum Brightfiber Textiles (Olanda), Sysav (Suedia), Reju (Germania), La Roche (Franța), Rester (Finlanda) și Valvan (Belgia) dezvoltă soluții inovatoare pentru sortarea, curățarea și refolosirea fibrelor textile.

Sortare optică: Brightfiber și Sysav au creat mașini care folosesc lumina pentru a separa hainele după culoare și material, eliminând problema amestecului de culori și obținând materie primă de calitate superioară.

Separare chimică: Reju, fondată de Patrik Frisk, a dezvoltat metode chimice eficiente pentru a separa bumbacul și lâna de poliester sau elastan, facilitând reciclarea fibrelor mixte.

Curățare și mărunțire: Mașinile dezvoltate de La Roche, Rester și Valvan transformă hainele în bucăți mici, eliminând fermoarele, nasturii și etichetele, pregătind materialul pentru reciclare.

Brightfiber, cu sediul lângă Amsterdam, a reușit să integreze toate aceste tehnologii, producând materiale reciclate care pot înlocui bumbacul sau lâna virgină în haine noi. Compoziția finală conține între 40% și 70% fibre reciclate, restul fiind completat cu fibre organice sau poliester reciclat.

Obstacole și reglementări europene

Chiar dacă tehnologia avansează, reciclarea hainelor la scară largă rămâne o provocare. Multe haine ajung să fie „downcycled” – transformate în materiale pentru umpluturi sau izolații, nu în haine noi. Uniunea Europeană încearcă să schimbe acest lucru prin reglementări: până în 2030, în Olanda, hainele noi trebuie să conțină cel puțin 16,5% material reciclat, iar reguli similare sunt propuse la nivelul întregii UE.

Mecanismele de tip „Extended Producer Responsibility” (EPR) obligă producătorii să plătească taxe pentru a finanța infrastructura de reciclare, iar aceste taxe vor fi mai mici pentru produsele sustenabile.

Viitorul reciclării textilelor

Deși nimeni nu a reușit încă să producă haine doar din fibre reciclate, progresele recente dau speranță. Brightfiber estimează că două linii de producție ar putea procesa tot deșeul textil generat de zona metropolitană Amsterdam. Reju susține că tehnologia sa este deja folosită în aproximativ 1.000 de fabrici de poliester din lume.

Cercetătorii și antreprenorii din domeniu sunt de acord că impunerea unui procent minim de material reciclat în hainele noi ar putea accelera tranziția către o industrie textilă circulară.

„Să începem cu 5% – important este ca industria să știe că această schimbare vine”, spune Patrik Frisk de la Reju.