Firmele grecești își mută sediul în România pentru taxe mai mici. Ce a găsit fiscul elen la un control amănunțit

Cel puțin 28.000 de firme grecești și-au au mutat sediile în Bulgaria, România și Cipru. Motivele principale sunt taxele reduse, între 10% și 16%, față de 22% în Grecia. Însă în spatele relocării aparent legale se află o realitate diferită, acum sub controlul autorităților fiscale.

Majoritatea companiilor nu au o prezență reală în țările de înregistrare, limitându-se la o cutie poștală sau un cont bancar. Practic, activitatea comercială rămâne concentrată în Grecia, în ciuda schimbării oficiale a sediului social, scrie Dnews.gr.

Dimensiunea fenomenului

Potrivit publicației „Kathimerini”, datele arată amploarea fenomenului. Peste 18.000 de firme grecești sunt înregistrate în Bulgaria, 8.500 în România și circa 1.500 în Cipru.
Înființarea lor se realizează rapid și cu costuri minime, ceea ce facilitează transferul artificial al sediilor.
Obiectivul principal al acestor mutări este reducerea poverii fiscale, nu desfășurarea de activitate reală.
Conform constatările AADE, majoritatea nu au birouri, angajați sau activitate comercială reală în străinătate.

Pieţele europene intră în picaj: panică printre investitori după semnalele tot mai clare ale unei posibile „bule” AI

14:26

Vrei 18.000 de euro? Mută-te pe o insulă grecească

13:44

Mecanismele de control fiscal

Administrația fiscală elenă s-a mobilizat intens și a creat cooperare strânsă cu autoritățile fiscale ale celor trei țări. Bulgaria furnizează acum date în timp real despre firmele înființate de greci, facilitând monitorizarea imediată a mutărilor suspecte.
S-au început verificări ample, comparând veniturile și declarațiile fiscale, cu rezultate preliminare relevante. Multe firme lucrează exclusiv cu clienți greci și nu au infrastructură profesională semnificativă în afara Greciei.

Analiza substanței economice

Administrația fiscală examinează existența birourilor reale, a personalului și a operațiunilor comerciale în țara de înregistrare.
Absența acestor elemente determină clasificarea companiilor drept „aranjamente artificiale”.
Profiturile acestora sunt impozitate în Grecia, conform regulii generale anti-abuz prevăzută de Legea 4174/2013.  De asemenea, sunt vizați grecii rezidenți fiscal care controlează firme în țări cu taxe reduse, fără prezență operațională reală.

Impactul asupra companiilor și autorităților

Firmele grecești care încearcă reducerea taxelor trebuie să fie pregătite pentru controale detaliate. Verificările includ audituri fiscale și verificări ale contractelor comerciale și ale angajaților.
Orice indiciu de activitate falsă poate conduce la recalcularea impozitelor datorate în Grecia. Colaborarea internațională între autorități devine tot mai importantă pentru detectarea mutărilor artificiale.

 Rolul AADE și cooperarea internațională

AADE monitorizează firmele în timp real și schimbă date cu autoritățile fiscale externe. Aceasta permite detectarea rapidă a relocărilor suspecte ale sediilor sociale.
Multe firme lucrează doar cu clienți greci și nu au infrastructură semnificativă în afara țării. Astfel, frauda fiscală sau evitarea impozitelor devine dificilă pentru cei care încearcă mutări artificiale.