Guvernul vrea să readucă Vama în ANAF la numai patru ani de la separare. România riscă să oprească o reformă înainte ca aceasta să producă rezultate

Autoritatea Vamală Română (AVR) ar putea reveni în structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), la aproximativ patru ani după separarea celor două instituţii, potrivit unei măsuri incluse în programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureşan. Planul provoacă deja reacţii în interiorul sistemului, Sindicatul Naţional Meridian avertizând că o nouă reorganizare ar putea întrerupe o reformă instituţională înainte ca efectele acesteia să poată fi evaluate.

Discuţia despre aducerea Vămii sub umbrela ANAF apare într-un moment important şi pentru administraţiile vamale din întreaga Uniune Europeană. UE tocmai a adoptat o reformă amplă a sistemului vamal, construită în jurul digitalizării, schimbului de date, managementului comun al riscurilor şi unei coordonări mai puternice între autorităţile naţionale. Pentru România, întrebarea este astfel dacă o nouă comasare administrativă poate creşte eficienţa colectării şi controlului sau dacă va genera încă o perioadă de reorganizare într-un sistem care a trecut deja prin mai multe schimbări structurale.

Vama ar putea reveni sub umbrela ANAF, după numai patru ani de funcţionare separată

Sindicatul Naţional Meridian cere ca propunerea de reunificare a Autorităţii Vamale Române cu ANAF să fie analizată „cu maximă responsabilitate”, atât din perspectiva funcţionării efective a sistemului vamal, cât şi în raport cu direcţia în care se îndreaptă politica vamală europeană.

Svalbard, noul punct fierbinte al Arcticii: Rusia îşi consolidează prezenţa, iar Norvegia investeşte în fregate, submarine, sateliţi şi infrastructură critică

18:41

Creditele ipotecare și-au păstrat accesibilitatea în 2026. Cât din salariu ajunge la plata ratei

15:18

AVR a fost constituită ca structură separată în urmă cu aproximativ patru ani, însă perioada de funcţionare independentă nu a însemnat şi stabilitate administrativă. Instituţia a trecut prin mai multe reorganizări succesive, iar o altă reorganizare este încă în desfăşurare, potrivit sindicatului.

O eventuală revenire în structura ANAF ar adăuga astfel încă o schimbare majoră de arhitectură instituţională.

Sindicaliştii susţin că personalul vamal a fost obligat în ultimii ani să se adapteze permanent la modificări ale structurilor, organigramelor, competenţelor şi procedurilor administrative. În aceste condiţii, o nouă reorganizare ar trebui fundamentată pe efectele concrete asupra activităţii vamale şi nu exclusiv pe obiective administrative precum reducerea sau comasarea unor structuri.

Mesajul sindicatului este că angajaţii au nevoie de stabilitate instituţională, condiţii adecvate de muncă, suficient personal şi recunoaşterea responsabilităţilor specifice activităţii vamale.

România discută comasarea exact când UE construieşte o nouă arhitectură vamală

Argumentul european ocupă un loc important în poziţia Meridian. Uniunea Europeană a adoptat în septembrie Regulamentul (UE) 2026/2108, care instituie un nou Cod vamal al Uniunii şi creează Autoritatea Vamală a Uniunii Europene. Regulamentul a fost semnat la 16 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al UE la 19 septembrie 2026. Noua legislaţie înlocuieşte Regulamentul 952/2013, care a stat la baza actualului Cod vamal al Uniunii.

Reforma europeană merge în direcţia unei cooperări mai strânse între administraţiile vamale, a digitalizării accelerate, a gestionării integrate a datelor şi a unui management mai coordonat al riscurilor.

În centrul noii arhitecturi se află Autoritatea Vamală a Uniunii Europene, creată ca structură europeană de coordonare, în timp ce administraţiile vamale ale statelor membre îşi păstrează rolul naţional. Pentru sindicat, această schimbare de la nivel european trebuie luată în calcul înainte ca România să modifice din nou organizarea instituţiei responsabile de vamă.

Problema nu este, aşadar, numai dacă AVR trebuie sau nu să se afle administrativ în interiorul ANAF, ci şi ce structură poate permite României să se integreze eficient în noul sistem european de control vamal, schimb de informaţii şi management al riscurilor.

Reorganizarea trebuie judecată după eficienţa controlului vamal, nu după numărul instituţiilor

Sindicatul Meridian nu formulează problema exclusiv ca pe una de organigramă. Reprezentanţii angajaţilor cer ca eventualele modificări să fie analizate pornind de la activitatea efectivă desfăşurată în punctele vamale şi de la capacitatea statului de a menţine continuitatea controalelor.

În această logică, reducerea numărului de instituţii sau comasarea structurilor administrative nu reprezintă automat o creştere a eficienţei.

„Orice reorganizare trebuie să pornească de la realitatea din teren şi de la necesitatea de a asigura continuitatea şi eficienţa controlului vamal, nu doar de la obiective administrative de reducere sau comasare a structurilor”, este poziţia transmisă de Sindicatul Naţional Meridian.

O nouă restructurare ar presupune inevitabil modificări de organigramă, redistribuirea unor competenţe şi adaptarea procedurilor interne, într-un moment în care actuala reorganizare a AVR nu este încă finalizată.

Miza economică depăşeşte organigrama

Discuţia despre viitorul AVR are şi o componentă economică importantă. Administraţia vamală nu este doar o structură de colectare a taxelor, ci controlează fluxurile de mărfuri care intră şi ies din spaţiul vamal, aplică legislaţia europeană şi participă la combaterea fraudei şi a comerţului ilegal.

Din această perspectivă, capacitatea operaţională, infrastructura digitală, personalul şi sistemele de analiză a riscurilor pot conta cel puţin la fel de mult ca forma juridică în care funcţionează instituţia.

Noua reformă europeană accentuează tocmai această componentă: folosirea comună a datelor şi coordonarea mai bună a administraţiilor naţionale, în condiţiile în care comerţul internaţional şi comerţul online pun o presiune tot mai mare asupra sistemelor vamale.

Pentru România, decizia privind reunificarea AVR cu ANAF va trebui astfel să răspundă unei probleme mai ample decât simplificarea organigramei administraţiei centrale: cum poate fi construit un sistem vamal stabil, digitalizat şi suficient de bine dotat pentru a funcţiona în noua arhitectură europeană.