Taxe mai mici pentru tinerii care lucrează part-time. Facilitatea ar putea fi extinsă până la vârsta de 26 de ani

Tinerii de până la 26 de ani care lucrează cu program parțial ar putea beneficia de un regim fiscal mai favorabil chiar dacă nu sunt elevi sau studenți. O propunere de modificare a Codului fiscal urmărește extinderea excepției aplicate în prezent contractelor part-time, astfel încât criteriul legat de continuarea studiilor să dispară.

În forma actuală a legislației, facilitatea îi vizează pe elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani. Pentru aceștia, atunci când veniturile dintr-un contract de muncă part-time sunt mai mici decât salariul minim, contribuțiile sociale nu sunt calculate la nivelul salariului minim.

Proiectul propune ca facilitatea să fie legată în principal de vârstă, nu de statutul educațional. În acest fel, tinerii care au terminat școala sau facultatea, au întrerupt studiile ori nu mai urmează o formă de învățământ ar putea intra în aceeași categorie fiscală.

Comisia Europeană pune presiune pe România pentru noile reguli împotriva spălării banilor. Bucureștiul are două luni la dispoziție

10:29

Deficitul bugetar al României a scăzut cu 31% în primele opt luni. Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile

14:02

Condiția privind statutul de elev sau student ar urma să dispară

Schimbarea propusă pornește de la situația tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii după terminarea sau întreruperea studiilor. În prezent, pierderea statutului de elev sau student înseamnă și pierderea excepției fiscale prevăzute pentru contractele part-time.

Inițiatorii consideră că această diferențiere nu reflectă dificultățile reale întâmpinate de persoanele tinere atunci când caută primul loc de muncă.

„Un tânăr de 20, 22 sau 25 de ani care a finalizat studiile, le-a întrerupt sau care, din diferite motive, nu se mai află într-o formă de școlarizare poate întâmpina dificultăți cel puțin la fel de mari în găsirea unui loc de muncă precum un tânăr de aceeași vârstă care are calitatea de elev sau student”, argumentează inițiatorii.

Modificarea nu presupune însă schimbarea generală a regimului juridic al contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Intervenția legislativă este concentrată asupra categoriei de persoane pentru care se aplică excepția fiscală.

Costul fiscal poate descuraja angajarea part-time

Una dintre problemele invocate în susținerea proiectului este diferența dintre venitul efectiv al unui angajat part-time și baza la care pot ajunge să fie calculate contribuțiile sociale.

În cazul persoanelor care nu intră într-una dintre excepțiile prevăzute de legislație, mecanismul poate genera costuri considerate disproporționate în raport cu salariul efectiv obținut. Inițiatorii susțin că această situație poate conta mai ales pentru tinerii fără experiență profesională, deoarece angajatorii pot deveni mai puțin interesați să ofere contracte cu program redus.

Prin extinderea excepției până la vârsta de 26 de ani, indiferent dacă persoana continuă sau nu studiile, proiectul urmărește să reducă acest obstacol la intrarea pe piața muncii.

Un contract part-time poate reprezenta pentru un tânăr fără experiență o variantă intermediară între lipsa unui loc de muncă și angajarea cu normă întreagă. Acesta este și unul dintre principalele argumente prezentate în sprijinul modificării Codului fiscal.

România are cea mai mare pondere a tinerilor NEET din UE

Propunerea este justificată și prin situația tinerilor NEET, categorie care include persoanele care nu lucrează și nu participă la educație sau formare profesională.

În 2025, 19,2% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se aflau în această situație, potrivit datelor Eurostat citate în expunerea de motive. Procentul plasa România pe primul loc în Uniunea Europeană, în timp ce media comunitară era de 11%.

Datele Eurostat publicate în 2026 confirmă aceste valori. După România, cele mai ridicate ponderi ale tinerilor NEET în 2025 au fost înregistrate în Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%. La polul opus, Țările de Jos aveau o rată de numai 5,3%, Suedia de 5,9%, iar Slovenia de 7,6%.

Diferența arată dimensiunea problemei integrării tinerilor pe piața muncii din România și explică de ce inițiatorii proiectului consideră că reducerea obstacolelor fiscale pentru angajarea part-time ar putea facilita primul contact cu un loc de muncă.

Contractul part-time, văzut ca o etapă către un loc de muncă stabil

Autorii proiectului precizează că obiectivul nu este transformarea contractelor cu timp parțial într-o soluție permanentă pentru persoanele tinere, ci utilizarea acestora ca mecanism de intrare pe piața muncii.

„Nu ne propunem ca munca part-time să devină o soluție permanentă pentru tineri. Ne propunem ca ea să poată reprezenta primul pas către un loc de muncă stabil, către independență financiară și către o carieră profesională”, susțin inițiatorii.

În această logică, un program redus ar putea permite unui tânăr fără experiență să acumuleze competențe, să intre în contact cu un angajator și, ulterior, să treacă la un contract de muncă stabil.

Proiectul relatat în sursa furnizată este susținut de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR și a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social.