BERD anticipează o contracție de 0,2% pentru economia României în 2026. Riscurile rămân ridicate

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a menținut estimările privind evoluția economiei României, în pofida deteriorării activității economice din prima jumătate a anului. Instituția financiară estimează pentru 2026 o contracție de 0,2% a produsului intern brut (PIB), urmată de o revenire modestă în 2027, când economia ar urma să avanseze cu 1,8%.

Prognozele sunt identice cu cele publicate de BERD în luna iunie. În noul raport „Regional Economic Prospects”, instituția avertizează însă că perspectiva rămâne expusă unor riscuri importante, în special celor legate de politica fiscală, evoluția prețurilor la energie și slăbirea cererii externe.

Economia României a intrat în teritoriu negativ în prima jumătate a anului

După o creștere de numai 0,7% în 2025, economia României a început anul 2026 într-o poziție dificilă. Potrivit BERD, produsul intern brut s-a redus cu 0,8% în ritm anual în primul semestru, după ce activitatea economică suferise deja o contracție severă în ultimul trimestru al anului trecut.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Declinul a fost vizibil în mai multe sectoare importante. Producția industrială a scăzut cu 4,6%, în timp ce serviciile și vânzările cu amănuntul au înregistrat, la rândul lor, reculuri. Evoluțiile indică o slăbire a cererii interne și o presiune persistentă asupra companiilor din economie.

Construcțiile au reprezentat una dintre excepții. Sectorul a continuat să crească, susținut în principal de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene. Investițiile sprijinite de Uniunea Europeană au contribuit astfel la menținerea unei anumite activități economice într-un moment în care industria, consumul și serviciile au avut o evoluție mai slabă.

BERD observă și o anumită ameliorare a dezechilibrelor externe, însă România continuă să aibă unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană. Dimensiunea acestui dezechilibru rămâne un punct vulnerabil pentru economia națională, mai ales într-un context internațional caracterizat de incertitudine și de o cerere externă mai slabă.

Inflația rămâne o problemă majoră, în ciuda reducerii din vară

Presiunile inflaționiste constituie un alt factor care afectează perspectivele economiei românești. Inflația a atins 9,7% în luna mai 2026, după care a început să scadă, ajungând la 6,3% în august.

Chiar și după această reducere semnificativă, România continua să aibă în august cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, potrivit evaluării BERD.

Instituția avertizează că procesul de dezinflație ar putea fi complicat de evoluția cursului de schimb și de costurile energiei. Deprecierea leului în raport cu euro poate majora costurile pentru bunurile și serviciile importate, iar prețurile mai ridicate la energie pot alimenta suplimentar inflația, atât direct, cât și prin costurile suportate de companii.

Combinația dintre un curs de schimb mai slab și energie mai scumpă poate, prin urmare, să prelungească perioada în care economia românească se confruntă cu presiuni asupra prețurilor, chiar dacă rata anuală a inflației a coborât față de nivelurile atinse în primăvară.

Deficitul bugetar dă semne de reducere, dar consolidarea fiscală continuă

În paralel cu problemele de creștere economică și inflație, România a început să reducă dezechilibrul bugetar. BERD arată că deficitul bugetar s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, iar în primele șapte luni din 2026 deficitul a fost cu 37% mai mic în termeni nominali decât în perioada similară a anului precedent.

Pe baza acestei evoluții, instituția consideră că obiectivul stabilit pentru întregul an 2026, respectiv un deficit de 6,2% din PIB, pare realizabil.

Reducerea deficitului are însă loc într-un moment în care economia traversează o perioadă de contracție. Consolidarea fiscală poate limita spațiul de manevră al autorităților pentru stimularea cererii interne, ceea ce reprezintă una dintre provocările importante pentru perioada următoare.

BERD estimează că revenirea economiei ar putea începe în a doua jumătate a anului, pe măsură ce cererea gospodăriilor se redresează gradual, investițiile finanțate de Uniunea Europeană sunt finalizate, iar exporturile își revin moderat.

BERD vede o revenire în 2027, dar investițiile publice ar putea scădea

Potrivit prognozei BERD, produsul intern brut ar urma să revină pe creștere în a doua jumătate a lui 2026, ceea ce ar limita contracția anuală la 0,2%. Pentru 2027, instituția estimează o creștere economică de 1,8%.

Redresarea ar urma să fie susținută de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este revenirea treptată a consumului gospodăriilor. Un altul îl reprezintă finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin fonduri europene. În același timp, BERD anticipează o îmbunătățire moderată a exporturilor, în contextul unei posibile refaceri parțiale a competitivității bazate pe costuri.

Perspectivele pentru 2027 sunt însă temperate de așteptarea unei scăderi a investițiilor publice. În aceste condiții, ritmul de creștere de 1,8% proiectat de BERD rămâne unul modest, mai ales în raport cu necesarul de recuperare după perioada de stagnare și contracție.

Instituția financiară nu exclude, de altfel, apariția unor noi șocuri care ar putea afecta traiectoria economică.

Politica fiscală, energia și exporturile, principalele riscuri

BERD identifică trei categorii majore de riscuri pentru economia României: incertitudinile privind politica fiscală, șocurile asociate prețurilor energiei și slăbirea cererii externe.

Incertitudinea fiscală poate influența atât consumul, cât și deciziile de investiții ale companiilor. Pentru mediul privat, schimbările de taxe și măsurile bugetare pot modifica planurile de investiții și costurile de operare, în timp ce pentru gospodării politica fiscală poate influența veniturile disponibile și consumul.

Prețurile energiei reprezintă un risc suplimentar într-o economie în care industria și transporturile sunt sensibile la costurile energetice. O nouă creștere a prețurilor poate alimenta inflația și poate reduce competitivitatea companiilor românești.

În același timp, o cerere externă slabă limitează posibilitatea ca exporturile să compenseze slăbiciunea consumului intern. România depinde într-o măsură importantă de evoluția principalelor economii europene, iar încetinirea acestora se poate transmite către industria și exporturile locale.