Comisia Europeană pune presiune pe România pentru noile reguli împotriva spălării banilor. Bucureștiul are două luni la dispoziție

România se află printre cele 18 state membre ale Uniunii Europene vizate de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea integrală a obligațiilor privind transpunerea unor prevederi europene în domeniul combaterii spălării banilor. Executivul comunitar a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să trimită scrisori de punere în întârziere statelor care nu au notificat complet măsurile naționale necesare.

Demersul face parte din acțiunile Comisiei pentru aplicarea legislației europene și reprezintă prima etapă formală a procedurii de infringement. Autoritățile statelor vizate primesc un termen pentru a răspunde și pentru a remedia problemele semnalate. Comisia confirmă că, în cadrul acțiunilor sale privind transpunerea directivelor UE, statele cărora le sunt trimise scrisori de punere în întârziere beneficiază de două luni pentru a răspunde și a finaliza transpunerea.

România, pe lista celor 18 state vizate

Alături de România, procedurile anunțate vizează Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia și Finlanda.

Taxe mai mici pentru tinerii care lucrează part-time. Facilitatea ar putea fi extinsă până la vârsta de 26 de ani

12:32

Deficitul bugetar al României a scăzut cu 31% în primele opt luni. Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile

14:02

Problema semnalată de Bruxelles este legată de notificarea incompletă a măsurilor naționale necesare pentru aplicarea anumitor prevederi din Directiva (UE) 2024/1640, cunoscută drept cea de-a șasea Directivă privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Noul cadru european urmărește consolidarea mecanismelor prin care autoritățile și instituțiile pot identifica mai rapid persoanele care controlează în realitate companiile sau alte structuri juridice și pot urmări mai eficient operațiunile suspecte.

Directiva reglementează inclusiv aspecte instituționale și organizatorice ale sistemului european de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Accesul la informațiile despre beneficiarii reali, în centrul noilor reguli

Una dintre componentele importante ale cadrului legislativ privește registrele beneficiarilor reali. Statele membre trebuie să creeze condițiile necesare pentru ca anumite categorii de autorități, organisme de reglementare, entități raportoare și persoane care demonstrează un interes legitim să poată avea acces la informațiile relevante.

Identificarea beneficiarului real este esențială în combaterea circuitelor financiare prin care proveniența sau destinația banilor poate fi ascunsă în spatele unor structuri corporative complexe.

În viziunea Comisiei Europene, existența unor informații corecte și actualizate privind beneficiarii reali contribuie atât la transparența structurilor de proprietate și control ale societăților, cât și la activitatea autorităților de aplicare a legii.

Încrederea investitorilor și a publicului în piețele financiare depinde, de asemenea, de funcționarea corectă a sistemelor de raportare și de posibilitatea identificării persoanelor care controlează efectiv diferite entități.

Termenele europene nu au fost respectate integral

Statele membre aveau obligația de a transpune o parte importantă a noilor prevederi europene în legislația națională. În cazul dispozițiilor vizate de actuala acțiune a Comisiei, termenul indicat pentru transpunerea articolelor relevante a fost 10 iulie 2026.

La expirarea termenului, 18 state membre, printre care și România, nu notificaseră integral măsurile necesare pentru transpunerea prevederilor respective.

Implementarea graduală a celei de-a șasea Directive privind combaterea spălării banilor este considerată importantă de Bruxelles pentru eliminarea vulnerabilităților sistemului financiar european și pentru reducerea diferențelor dintre mecanismele utilizate de statele membre.

Comisia monitorizează în mod curent transpunerea directivelor din domeniul financiar și poate declanșa proceduri atunci când măsurile naționale sunt comunicate cu întârziere, sunt incomplete sau nu reflectă corespunzător legislația europeană.

Bucureștiul are două luni pentru a răspunde Comisiei

Scrisoarea de punere în întârziere nu înseamnă că România ajunge automat în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este etapa inițială a procedurii, în care autoritățile naționale au posibilitatea să prezinte explicații și să corecteze situația semnalată.

România și celelalte state vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei Europene, pentru a finaliza transpunerea prevederilor restante și pentru a notifica măsurile adoptate.

Dacă răspunsurile oferite nu sunt considerate satisfăcătoare sau dacă transpunerea nu este finalizată în termenul acordat, Executivul comunitar poate trece la următoarea etapă și poate emite un aviz motivat. Aceasta este procedura indicată oficial de Comisie pentru statele care nu și-au îndeplinit integral obligațiile de transpunere.

UE încearcă să uniformizeze sistemul de combatere a spălării banilor

Miza noilor reguli depășește simpla modificare a legislațiilor naționale. Bruxellesul urmărește ca mecanismele de prevenire și combatere a spălării banilor să funcționeze după standarde mai apropiate în toate statele membre.

Diferențele dintre legislațiile și sistemele de control naționale pot crea vulnerabilități, mai ales într-o piață europeană în care capitalurile și tranzacțiile circulă rapid între jurisdicții.

Prin urmare, informațiile despre beneficiarii reali, cooperarea dintre autorități și capacitatea instituțiilor de a identifica tranzacțiile suspecte devin componente centrale ale noului sistem european.