Într-o conferință de presă susținută marți, premierul Ilie Bolojan a făcut o serie de dezvăluiri importante legate de planurile privind reforma din companiile de stat din România. Acesta a anunțat că, în perioada următoare, toate ministerele vor furniza informații detaliate despre companiile pe care le au în subordine, iar un set amplu de măsuri va fi implementat pentru a îmbunătăți guvernanța acestora.
Unul dintre cele mai relevante puncte din discursul premierului a fost legat de faptul că datele referitoare la companiile de stat vor fi făcute publice, astfel încât să existe o mai mare transparență în ceea ce privește administrarea acestora. Într-o societate în care accesul la informații devine tot mai important, această măsură le va permite cetățenilor și instituțiilor să aibă o imagine clară asupra activității, performanțelor și remunerării celor care conduc aceste entități.
Premierul a precizat:
„În primul rând, asigurarea transparenţei gestionării companiilor de stat. În acest sens, am convenit că în perioada următoare toate ministerile tutelare să asigure publicarea tuturor datelor care sunt necesare pentru a şti cine administrează aceste companii, ce câştiguri au, care le sunt indicatorii şi toate datele economice care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei care conduc şi în ce condiţii conduc aceste companii”.
El a subliniat că publicarea datelor nu trebuie privită ca un motiv de jenă pentru managerii companiilor:
„Acest lucru nu cred că este o ruşine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice, nici în ceea ce priveşte câştigurile, nici în ceea ce priveşte performanţa şi un lucru de normalitate pe care îl vom face în perioada imediat următoare”, a spus premierul României.
Premierul Bolojan a ilustrat că un alt aspect esențial al reformei îl reprezintă modificările legislative care vor introduce reguli clare privind structura consiliilor de administrație, dar și plafonarea câștigurilor persoanelor implicate în conducerea companiilor.
El a explicat:
„Avem o situaţie în care, abuzând, practic, de prevederi legale şi fără un control serios a modului în care managerii acestor companii şi cei care sunt parte în Consiliile de Administraţie aplică legislaţia, de la valori rezonabile de câştiguri cu care au intrat atunci când au câştigat aceste nominalizări, s-a ajuns, într-o perioadă relativ scurtă, la limitele maxime, ceea ce, pe bună dreptate a creat o nemulţumire, atât în opinia publică, dar şi în ceea ce priveşte administrarea lor propriu-zisă, pentru că, în condiţiile în care cresc foarte mult indemnizaţiile, fără ca acest lucru să se reflecte în performanţele companiilor sau în creşterea serviciilor acestora, este evident că e o măsură care abuzează, practic, legislaţia în vigoare”, a subliniat Bolojan.
În acest context, premierul a dat de înțeles că tăierea exceselor salariale este doar o parte a reformei, iar consolidarea controlului asupra administrării va conduce, pe termen mediu, la o gestionare mai eficientă a resurselor.
Discuțiile au inclus și tema indicatorilor de performanță care stau la baza contractelor cu managerii companiilor de stat. Premierul a menționat:
„Aceşti indicatori, în următoarea perioadă, vor fi revizuiţi de către fiecare minister, în aşa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza actualor contracte sunt relevanţi sau sunt superficiali. Cu siguranţă, în multe locuri, aceşti indicatori nu sunt relevanţi.”
El a explicat că noua abordare va pune în fața conducerii companiilor o alegere clară: acceptarea unor norme mai stricte și eficiente sau plecarea.
„Şi atunci vom fi în două situaţii. Sau noii indicatori vor fi acceptaţi de către cei care conduc aceste companii, ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credinţă care înţeleg că ceea ce a fost nu va mai fi şi trebuie să ofere un plus de performanţă în administrarea activelor statului sau, în condiţiile în care nu vor accepta aceşti indicatori, înseamnă că sunt nişte probleme legate de profesionalismul lor, de bunele lor intenţii, de dedicarea acestora şi vom uza de toate prevederile legale pe care le vom avea la dispoziţie în aşa fel încât să impunem aceşti indicatori de performanţă sau cei care nu-i acceptă să plece.”
Această poziție fermă asigură că reformele vor avea un impact real asupra eficienței și responsabilizării în cadrul companiilor de stat.
Un alt capitol important din discursul premierului a fost referitor la modul în care capacitatea agenției AMEPIP va fi întărită prin modificări legislative. Această instituție are rolul de a supraveghea și asigura buna guvernanță corporativă în sectorul companiilor publice.
Bolojan a explicat:
„Este nevoie de modificări de legislaţie care să întărească capacitatea agenţiei AMEPIP, pentru ca, la finalul verii să avem o agenţie operaţională, nu doar pentru că avem un angajament prin PNRR, ci mai ales pt că buna administrare a companiilor din România este o necesitate, pentru că fiecare leu câştigat este un plus pentru bugetul naţional, pentru investiţii.”
Prin această măsură, guvernul intenționează să transforme AMEPIP într-un organism funcțional și eficient, capabil să monitorizeze și să intervină rapid atunci când este necesar.
Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă asupra modului în care o bună administrare a companiilor de stat se reflectă în economia națională. El a subliniat că orice uniformizare a proceselor, reducere a cheltuielilor, creștere a profitului sau îmbunătățire a calității serviciilor aduce beneficii concrete pentru cetățeni și pentru buget.
„Un aspect important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat din România. Şi având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important, în anumite zone, cum este cea de energie având un impact foarte mare, sau în alte zone, fiind actori relevanţi, orice câştig în administrarea acestora este un câştig important pentru ţara noastră şi pentru bugetul de stat. Asta înseamnă că orice reducere a subvenţiilor pe care le acordăm pentru companiile care au nevoie de subvenţii este o economie în plus.”
El a continuat cu ideea că serviciile oferite de aceste companii trebuie să fie la un nivel ridicat, iar profiturile în creștere pot mobiliza resurse pentru investiții sau impozite suplimentare.
„Ilie Bolojan a arătat că orice creştere a calităţii serviciilor pe care aceste companii le oferă pentru cetăţenii este un serviciu în plus, şi orice profit suplimentar pe care îl fac în reducerea cheltuielilor prin controlul costurilor înseamnă o capacitate de investiţii mai mare sau impozite care sunt încasate, suplimentate către bugetul de stat.”
În discursul său, premierul a ținut să mulțumească vicepremierului Dragoș Anastasiu, cel care a condus grupul de lucru responsabil de elaborarea Memorandumului ce va fi supus aprobării guvernului în această săptămână.
„Deci, buna administrare a companiilor este una dintre cele mai importante elemente care ţin de acest de-al doilea pachet. Şi vreau să-i mulţumesc domnului vicepremier Dragoş Anastasiu care a condus grupul de lucru, care a pregătit Memorandumul care va fi pe ordinea de zi a şedinţei de guvern din această săptămână şi care va pregăti modificările legislative la legislaţia privind guvernanţa corporativă în aşa fel încât să ne putem îmbunătăţi administrarea companiilor.”