În ce țări sunt cele mai multe joburi disponibile în Europa. Unde se situează România?

În prezent, în mai mute țări din Europa se înregistrează un număr ridicat de joburi disponibile, ceea ce reflectă o tendință generală pe piața muncii din UE.

Germania se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, având în prezent peste un milion de locuri de muncă vacante în diverse domenii.

Harta joburilor: țările din Europa cu cele mai multe posturi disponibile în Europa

Foto: Shutterstock

De ce „trezoreriile bitcoin” sunt un paradis al nebunilor

11:40

Zeci de aeroporturi din Europa de Sud-Est trec pe energie solară / Cum se pregătesc huburile din România să devină independente energetic

10:55

În prezent, Europa se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, în ciuda numărului ridicat de șomeri. Potrivit unei analize realizată de Euronews, în urma Germaniei se află Marea Britanie, cu aproximativ 750.000 de posturi vacante, și Franța, cu circa 500.000. În paralel, datele Eurostat arată că, în luna mai, la nivelul Uniunii Europene existau aproximativ 13,1 milioane de șomeri.

Deși Comisia Europeană a implementat diverse măsuri pentru a stimula ocuparea și pentru a reduce dezechilibrele sociale, un număr considerabil de locuri de muncă rămâne neocupat.

Pentru aceia care nu cunosc, un loc vacant reprezintă un post plătit, nou creat sau devenit liber, pentru care angajatorul caută activ un candidat extern și intenționează să îl ocupe rapid. Rata locurilor vacante (Job Vacancy Rate – JVR) se calculează raportând numărul de posturi disponibile la totalul posturilor existente, oferind o imagine asupra cererii reale de muncă. Spre exemplu, o rată de 3% indică faptul că, din 100 de posturi existente, 97 sunt ocupate și trei sunt vacante.

În trimestrul al doilea din acest an, rata medie a locurilor vacante în UE a fost de 2,1%, în scădere față de 2,2% în trimestrul I și 2,4% în aceeași perioadă a anului 2024. Diferențele dintre state sunt semnificative. Spre exemplu, România înregistra cea mai mică rată (0,6%), în timp ce Țările de Jos raportau cel mai ridicat nivel (4,2%). De asemenea, Belgia (4,1%), Austria și Norvegia (3,4%) sau Malta (3%) depășesc pragul de 3%, confirmând cererea ridicată de forță de muncă în nord-vestul continentului.

Ce țări sunt peste media europeană

În marile economii europene, rata se situează peste media UE. Astfel, Germania și Franța au câte o rată de 2,5%, în timp ce Italia doar 1,7%. La polul opus, după România, cele mai mici valori se înregistrează în Spania și în Polonia (0,8%), Bulgaria (0,9%) și Slovacia sau Turcia (1,1%).

Ca număr absolut de posturi disponibile, Germania conduce topul cu peste 1,05 milioane de locuri vacante, fiind urmată de Marea Britanie (781.000), Franța (504.000) și Țările de Jos (400.000). Alte state cu peste 100.000 de posturi libere sunt Belgia, Austria, Spania, Suedia, Norvegia și Polonia. În ceea ce ne privește, România are peste 30.000 de locuri vacante, iar cele mai mici valori se regăsesc în Islanda (5.000), Luxemburg (7.000), Malta (8.000) și Macedonia de Nord (10.000).

Un detaliu interesant îl reprezintă discrepanța dintre locurile vacante și imigrație. Astfel, Germania, care este cea mai mare piață de muncă din Europa, a primit în 2023 peste 1,27 milioane de imigranți, în timp ce Spania, deși are doar 145.000 de posturi libere, s-a situat pe locul secunde în ceea ce privește imigrație, cu 1,25 milioane de persoane sosite.

Deficitul de competențe, principala problemă

Rata locurilor vacante reflectă nu doar cererea nesatisfăcută de forță de muncă, ci și nepotrivirea dintre abilitățile candidaților și cerințele angajatorilor. Un studiu ManpowerGroup realizat în 2023 arată că 75% dintre companiile europene întâmpină dificultăți în a găsi personal calificat, procentajul fiind în creștere abruptă față de 2018 (42%). În Germania și în Grecia, procentul angajatorilor care reclamă lipsa competențelor a ajuns la 82%.

Un sondaj Eurobarometru din același an confirmă trendul, astfel că 54% dintre IMM-urile europene consideră lipsa competențelor ca una dintre cele mai mari trei provocări cu care se confruntă.

Cum stau lucrurile în România

Potrivit ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă), în primele șapte luni din 2025 au fost angajate 93.133 de persoane prin măsuri active de sprijin. Dintre acestea, aproape jumătate au peste 45 de ani, iar 16.398 sunt tineri NEET (n.n. – tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează nici un program educațional sau de formare). Raportul mai arată, totodată, că majoritatea persoanelor angajate au studii liceale, profesionale sau gimnaziale, iar peste 26.000 sunt considerate „greu sau foarte greu ocupabile”.

În topul județelor cu cele mai multe angajări se află București (9.418), urmat de Iași (3.986) și Timiș (3.412). În aceeași perioadă, peste 250.000 de persoane au apelat la serviciile ANOFM pentru a fi înregistrate ca șomeri sau pentru a beneficia de măsuri active pe piața muncii.