Încrederea românilor în economie s-a prăbușit la cel mai mic nivel din ultimii 3 ani

Încrederea românilor în economie s-a prăbușit dramatic, atingând cel mai scăzut nivel de după debutul războiului din Ucraina. Potrivit unui raport BCR Erste, scăderea vine pe fondul creșterilor masive de TVA și accize aplicate din 1 august și al altor măsuri de consolidare fiscală care erodează veniturile populației și afectează toate sectoarele economice.

Încrederea românilor în economie, în derivă: TVA-ul majorat și scumpirea energiei taie veniturile

Sondajul realizat de BCR Erste arată o deteriorare severă a moralului economic, cu Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) scăzând la 94,7 puncte în iulie, de la 96,8 în iunie. Aceasta este cea mai joasă valoare înregistrată în ultimele 32 de luni, marcând o pierdere masivă a încrederii în economie.

Creșterile de TVA și accize, anunțate la începutul lunii iulie și aplicate începând cu 1 august, sunt considerate principalul factor declanșator. Aceste măsuri, combinate cu eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, au creat un val de pesimism în rândul populației, care se așteaptă la diminuarea veniturilor disponibile și la costuri de trai tot mai ridicate.

Germania reduce taxa pe combustibili cu 17 cenți pe litru, în contextul exploziei prețurilor la petrol

12:14

FMI avertizează UE: Inteligența artificială poate accelera creșterea, dar poate adânci dezechilibrele economice

08:30

„Încrederea consumatorilor s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel de după începutul conflictului din Ucraina. Atât percepția despre situația trecută, cât și așteptările pentru viitor au slăbit puternic, pe măsură ce românii conștientizează impactul real al majorărilor de taxe și al creșterii costurilor cu energia”, se arată în raportul Erste.

Toate sectoarele economiei, în cădere liberă: comerțul și serviciile, cele mai lovite

Nu doar consumatorii simt efectele acestor schimbări fiscale, ci și marile sectoare economice. În industrie, încrederea a scăzut la -2,00 în iulie, de la -1,6 în luna anterioară. Această evoluție negativă este cauzată de comenzile mai puține și de o producție prognozată în scădere, în ciuda unei reduceri a stocurilor.

În sectorul serviciilor, moralul antreprenorilor a scăzut de asemenea, ajungând la 2,5 puncte în iulie, comparativ cu 3,5 în iunie. Companiile raportează o cerere mai slabă atât în trecut, cât și anticipată pentru perioada următoare, în timp ce situația actuală este considerată neschimbată.

Comerțul cu amănuntul a înregistrat cea mai puternică scădere a încrederii de la primul val al pandemiei Covid-19. Retailerii văd perspective sumbre, atât pe termen scurt, cât și mediu, din cauza prețurilor tot mai mari și a scăderii puterii de cumpărare a populației.

„În toate sectoarele, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut semnificativ, atingând un nivel record de la debutul sondajelor în 2001. Acest lucru indică faptul că și mai multe scumpiri sunt așteptate în următoarele luni”, avertizează analiștii BCR Erste.

Construcțiile și piața muncii, afectate de pesimism: ocuparea forței de muncă în declin

Nici sectorul construcțiilor nu a scăpat de efectele acestui climat economic tensionat. În iulie, moralul companiilor din construcții a fost ușor mai slab, în principal din cauza scăderii așteptate a ocupării forței de muncă. Deși carnetele de comenzi au rămas la un nivel constant, perspectivele pentru angajări și investiții s-au deteriorat.

Indicatorul privind așteptările de ocupare a forței de muncă a coborât semnificativ la 100,1 în iulie, față de 103,8 în iunie, cel mai scăzut nivel din decembrie 2020. Această evoluție arată că firmele anticipează o reducere a numărului de angajați în lunile următoare, pe fondul costurilor în creștere și al cererii mai slabe.

Singurul aspect pozitiv menționat în raport este creșterea gradului de utilizare a capacității de producție, care a ajuns la 71,5% în trimestrul III 2025, față de 69,3% în trimestrul anterior. Cu toate acestea, acest nivel rămâne semnificativ sub media pe termen lung de 76,7%.