Inteligența artificială ar putea inaugura un nou Iluminism. Cum va fi posibil?

Unii oameni consideră că inteligența artificială este supraevaluată. Pentru a-și susține ideea, ei subliniază lipsa de dovezi clare privind un impact real asupra economiei sau societății.

De asemenea, această categorie de oameni observă că natura muncii nu s-a transformat radical, cel puțin până în acum.

Inteligența artificială este subestimată

Foto: Wikipedia

Cum să supraviețuiești apocalipsei. Unde greșesc majoritatea celor care se pregătesc pentru aceasta și care este adăpostul subteran eficient

17:36

Mărcile chineze de EV-uri investesc mai mult peste hotare decât pe piața internă

17:02

În momentul de față, ne aflăm în fața unei tranziții tehnologice fără precedent. Tot mai mulți oameni de știință și gânditori contemporani consideră că inteligența artificială ar putea sta la baza unei noi Epoci a Luminilor.

Cu circa două secole și jumătate în urmă, inovațiile revoluționare au pus bazele unei civilizații moderne. Astăzi, istoria pare că se repetă, dar cu mijloace tehnologice complet noi, remarcă publicația FreeThink.

Chiar dacă unii consideră că AI este supraevaluat, în realitate, inteligența artificială este, de fapt, subestimată. Poate că majoritatea oamenilor nu conștientizează pe deplin amploarea transformărilor care ne așteaptă în următorii 25 de ani, dar este momentul să conștientizăm că s-ar putea să ne aflăm în pragul unei schimbări de scară civilizațională.

Nici o civilizație din istorie nu a coexistat vreodată cu mașini inteligente care gândesc, învață și acționează. Apariția acestor entități tehnologice reprezintă un moment istoric global care ar putea duce la o recalibrare profundă a modului în care trăim, muncim, gândim și ne organizăm ca societate.

Vom putea sau vom fi obligați să reinventăm economia

Pe măsură ce tehnologia avansează, tot mai multe voci susțin ideea că omul va putea reinventa economia, dinamica socială și însăși natura muncii. Dar, este nevoie de răbdare pentru că schimbările nu se produc peste noapte.

Dar, dincolo de aceste transformări evidente, se prefigurează posibilitatea de a remodela și instituțiile fundamentale ale democrației, de a regândi modul în care guvernăm societățile și cum cooperăm, la nivel global, între state și blocuri politice.

Concret, inteligența artificială ne va oferi unelte moderne care vor amplifica semnificativ capacitatea umană de înțelegere, atât despre sine, cât și despre lume, planetă și cosmos. Mințile umane augmentate cu inteligență artificială vor putea accesa cunoștințe care, până acum, ne-au fost complet inaccesibile.

Inteligența artificială va accelera, totodată, dezvoltarea și utilizarea altor tehnologii, precum energia curată și bioingineria, care ne vor influența radical. Capacitatea de a produce și de a folosi energie curată sau de a modifica ființele vii va plasa omenirea într-o poziție complet diferită față de orice altă etapă istorică.

Două ere ale progresului tehnologic

Este pentru prima dată când oamenii împart lumea cu mașinării inteligente, ceea ce ridică semne de întrebare despre viitor, dar și oportunități uriașe. Privind înapoi în istorie, ultima oară când omenirea s-a aflat într-un asemenea moment de cotitură a fost în perioada Iluminismului, acea eră a transformării care a dat naștere lumii moderne.

Putem observa multe paralele izbitoare între ceea ce se întâmplă astăzi și ceea ce s-a întâmplat în timpul Iluminismului, între 1680 și 1800, în Europa de Vest și în SUA. Acea epocă a fost martora unor invenții precum motorul cu aburi și exploatarea cărbunelui la scară industrială, care au schimbat radical puterea fizică a omului. Capitalismul financiar și producția industrială au transformat economia, în timp ce democrațiile reprezentative și națiunile moderne au redefinit guvernarea și relațiile internaționale.

Iluminismul a fost denumit astfel tocmai pentru că a adus o explozie de cunoaștere, favorizată de instrumente revoluționare precum microscopul și telescopul. Oamenii de atunci se vedeau ca fiind purtători de lumină în domenii care până atunci erau învăluite în întuneric din cauza ignoranței, a superstițiilor sau a dogme religioase.

Astăzi, este posibil să trăim un moment similar, dar cu un potențial mult mai vast. De aceea, poate că ar trebui să începem să ne gândim la perioada actuală ca la începutul a ceea ce vom numi la un moment dat Noua Epocă a Iluminării.

Cele șase „mega-invenții” ale Iluminismului

Nu toate descoperirile au același impact. Unele schimbă complet traiectoria umanității și merită o clasă aparte. Mai mult decât atât, nu toate sunt dispozitive sau tehnologii – unele dintre cele mai influente inovații din istorie sunt, de fapt, sisteme și structuri sociale.

Acestea sunt denumite „mega-invenții”, idei sau descoperiri atât de importante, încât au remodelat civilizația din temelii. Epoca Luminilor a fost un moment istoric propice unor astfel de invenții. Iată-le pe cele mai importante, care susțin lumea contemporană:

• Motoarele mecanice – Înainte de secolul al XVIII-lea, forța de muncă era asigurată exclusiv de oameni și animale. Apariția motorului cu aburi a reprezentat o revoluție: a multiplicat capacitatea de muncă și a deschis drumul către industrializare masivă.
• Sursele de energie pe bază de carbon – Motoarele aveau nevoie de combustibil, iar cărbunele, urmat de petrol și gaze naturale, a devenit coloana vertebrală a producției industriale. Astăzi, însă, aceste resurse stau și la baza problemelor climatice globale.
• Industrializarea – Organizarea producției în fabrici și pe linii de asamblare a condus la creștere economică accelerată, urbanizare și transformări sociale. A dus însă și la poluare, exploatarea muncii și degradarea mediului.
• Capitalismul financiar – A creat un mecanism prin care resursele financiare puteau fi canalizate în direcția inovației și dezvoltării. Chiar și Isaac Newton a avut un rol în acest sistem, prin activitatea sa la Monetăria Regală.
• Democrația reprezentativă – O alternativă modernă la monarhia absolutistă, introdusă pentru prima dată în SUA. Deși a fost revoluționară la vremea sa, sistemul are nevoie astăzi de adaptări profunde pentru a face față noilor provocări sociale.
• Statele-națiune – Au înlocuit imperiile și regatele tradiționale, oferind o formă coerentă de guvernare națională. Cu toate acestea, fragmentarea politică actuală face dificilă gestionarea crizelor globale, cum sunt încălzirea globală sau pandemiile.

Mega-invențiile noii ere tehnologice

Tot mai multe voci din mediul academic și tehnologic susțin că ne aflăm în mijlocul unei metamorfoze civilizaționale comparabile cu Epoca Luminilor. Există indicii clare că se conturează un nou set de mega-invenții, la fel de revoluționare ca cele care au remodelat lumea în urmă cu peste două secole. Primele trei sunt deja concrete, în timp ce următoarele, deși încă ipotetice, se conturează la orizont:

• Inteligența artificială – Dacă în trecut motoarele mecanice au multiplicat forța fizică umană, IA promite să amplifice exponențial capacitățile intelectuale, redefinind tot ce înseamnă muncă, creativitate și luare a deciziilor.
• Sursele de energie regenerabilă – Se profilează ca alternativa durabilă la combustibilii fosili, oferind o bază energetică curată, sustenabilă și potențial inepuizabilă pentru civilizația viitorului.
• Ingineria biologică – De la editarea genetică la medicina personalizată, controlul precis asupra vieții la nivel molecular deschide uși către tratarea bolilor incurabile, prelungirea vieții și chiar redefinirea speciei umane.
• Un nou sistem economic – Într-o lume în care abundența digitală și automatizarea devin norma, va fi nevoie de un model economic capabil să distribuie eficient resursele și să redefinească sensul muncii și al valorii.
• O democrație reconfigurată digital – Posibil sprijinită de algoritmi transparenți și inteligență artificială, acest nou tip de guvernare ar putea încuraja participarea masivă și informată a cetățenilor.
• Un cadru global de colaborare – În fața provocărilor comune – de la crize climatice la pandemii – actuala fragmentare geopolitică s-ar putea transforma într-un sistem de coordonare transnațional, bazat pe cooperare reală între state.