Investiții record în proiecte culturale, care riscă să rămână doar pe hârtie! Noile taxe lovesc în teatre, muzee și artiști

România marchează o creștere spectaculoasă a numărului de proiecte culturale în construcție în prima jumătate a lui 2025, dar noile măsuri fiscale introduse de Guvern ar putea tăia avântul acestui val investițional.

Val de proiecte culturale, dar doar pe hârtie?

Primele șase luni din 2025 au adus o explozie de activitate în domeniul construcțiilor culturale, conform datelor de la Construct Intelligence. Un număr record de 136 de proiecte – inclusiv muzee, teatre și galerii – se află în diverse etape de dezvoltare, cu o valoare totală de aproximativ 1,78 miliarde de lei. Deși cifrele arată promițător, majoritatea acestor lucrări sunt de fapt renovări, nu construcții noi, iar peste 85% sunt finanțate din bani publici.

Totuși, realitatea din spatele șantierelor este mai puțin spectaculoasă. Doar 35% dintre aceste proiecte au intrat efectiv în faza de construcție sau amenajare. Restul sunt încă în stadii incipiente – intenție, proiectare sau autorizare. Finalizările de proiecte rămân reduse: doar 35 în tot anul 2024, față de 36 în 2023, un semnal clar că, deși investițiile există pe hârtie, finalizarea lor rămâne lentă.

Economia Rusiei a ajuns într-un impas: The Guardian s-a întrebat dacă Moscova se confruntă cu colapsul

13:38

Metz (AHK România): pierderea fondurilor PNRR ar deveni un risc economic major pentru România

12:20

Taxe mai mari pentru cultură: bilete mai scumpe, artiști mai săraci?

În paralel cu acest val de proiecte, cultura românească se confruntă cu un șoc fiscal. Guvernul Bolojan a anunțat majorarea cotei TVA pentru evenimentele culturale – de la 5% la 21% pentru teatre, concerte, cinema și alte spectacole, în timp ce biletele la muzee și situri istorice vor avea un TVA redus, dar crescut totuși la 11%.

Această modificare înseamnă automat scumpiri pentru publicul larg și mai puțină accesibilitate, într-un context în care România are deja una dintre cele mai scăzute rate de participare culturală din UE. Totodată, artiștii și micii antreprenori culturali sunt taxați mai agresiv: PFA-urile cu venituri peste 25.000 euro trec la impozitare în sistem real, iar microîntreprinderile cu activități culturale vor fi supuse unor condiții mai stricte și unor costuri mai mari.

În lipsa unor măsuri de sprijin – cum ar fi vouchere culturale sau deduceri fiscale – experții avertizează că acest val de reglementări va avea un efect de recul: consumul cultural va scădea, iar sectorul privat din domeniu va fi cel mai afectat.

România, pe ultimele locuri la participare culturală în UE

Datele Eurostat pentru 2024 sunt îngrijorătoare: doar 22,2% dintre români au participat la cel puțin o activitate culturală în decursul unui an. Suntem astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană, depășiți doar de Bulgaria. În contrast, țări ca Luxemburg sau Danemarca au rate de participare de peste 77%.

Această lipsă de implicare culturală nu este doar o problemă de mentalitate, ci și una de accesibilitate. Dacă biletele se scumpesc, iar evenimentele devin din ce în ce mai greu de organizat, participarea culturală riscă să devină un lux, nu un drept. Consecințele se resimt în educație, în dezvoltarea comunităților și în viața socială în ansamblu.