Investițiile străine directe în România, în continuă creștere. Capitala domină topul celor mai atractive orașe

România înregistrează o performanță economică remarcabilă: investițiile străine directe au crescut cu 57% într-un singur an, poziționând țara pe locul doi în Europa Centrală și de Est. Capitala, București, atrage aproape jumătate din aceste investiții, în timp ce orașe precum Constanța, Oradea sau Brăila intră tot mai ferm în cursa pentru fonduri internaționale. Cu toate acestea, scăderea valorii totale a ISD și riscurile macroeconomice ridică întrebări privind sustenabilitatea acestei evoluții spectaculoase.

Investițiile străine urcă România în topul investițiilor din Europa Centrală și de Est

Conform EY Attractiveness Survey România 2025, țara noastră a reușit să atragă 94 de proiecte de investiții străine directe (ISD) în anul 2024 – o creștere de 57% față de anul precedent, când fuseseră anunțate doar 60 de proiecte. Astfel, România se situează pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est, fiind întrecută doar de Polonia. În același timp, a depășit țări precum Ungaria și Serbia, care în trecut aveau performanțe superioare în atragerea capitalului extern.

Această ascensiune a propulsat România în top 15 al celor mai atractive destinații pentru investiții din Europa, urcând pe locul 13 în clasamentul general – cu patru poziții mai sus față de anul anterior. Totuși, în pofida numărului record de proiecte, valoarea totală a investițiilor a scăzut cu 14%, de la 6,6 miliarde de euro în 2023 la 5,7 miliarde de euro în 2024. Mai mult, doar 58% dintre liderii de afaceri chestionați în cadrul studiului estimează că atractivitatea României va crește în următorii trei ani, față de 67% în anul anterior – semnalând o ușoară scădere a încrederii.

Apple achiziționează un startup AI din Israel pentru 1,5 miliarde $

09:34

Bulgaria a introdus vinieta electronică de o zi. Cât costă?

08:25

Bucureștiul, magnetul care atrage străinii; orașele din provincie intră în forță

București rămâne punctul central pentru ISD, concentrând 40% din totalul proiectelor din România în 2024. Capitala a atras investiții semnificative precum extinderea centrului logistic Alstom și proiectul strategic al PepsiCo de 95 milioane euro în Popești-Leordeni, destinat transformării unității într-un hub de nivel european.

Totuși, impulsul investițional s-a extins și dincolo de București. Constanța a atras o investiție record de 960 milioane euro din partea grupului turc Ussuri Capital, pentru construcția unei fabrici de oțel cu emisii reduse. În Victoria (județul Brașov), compania germană Rheinmetall a alocat peste 243 milioane euro pentru o fabrică din domeniul apărării, în timp ce Knauf și Stada și-au consolidat prezența în Târnăveni și Turda.

În zona Nord-Vest, Oradea devine tot mai relevantă: Stihl a început construcția unei fabrici de scule electrice fără fir, în valoare de 125 milioane euro. În Brăila, Tesla Energy Storage a demarat un proiect de 100 milioane euro pentru o fabrică de sisteme energetice, iar Siret a intrat pe radarul investitorilor printr-un proiect de 60 milioane euro al grupului Anton Haring.

Industria rămâne pilonul ISD, dar provocările economice persistă

În ciuda diversificării geografice, industria prelucrătoare continuă să reprezinte coloana vertebrală a ISD în România, cumulând 41% din totalul proiectelor în 2024 – în creștere față de anul anterior. Cele mai active sectoare sunt: producția de mijloace de transport, echipamente și bunuri de larg consum. Totodată, serviciile de suport pentru afaceri (16%), vânzările și marketingul (15%) și domeniul IT (7 proiecte) confirmă interesul investitorilor pentru economia digitală, deși sectorul electronicelor a înregistrat un recul.

Cele mai active țări investitoare în România au fost Germania, Turcia, SUA, Marea Britanie și Franța, în timp ce deciziile de investiție au fost influențate în principal de: accesul la piețe noi (48%), optimizarea lanțurilor de aprovizionare (36%), tehnologii moderne și facilități fiscale (34%).

În același timp, investitorii subliniază și provocările majore: instabilitatea macroeconomică, tensiunile geopolitice, creșterea costurilor și climatul politic incert. Deși România continuă să beneficieze de avantajele sale tradiționale – costuri de producție reduse, forță de muncă calificată, acces la fonduri nerambursabile și o piață internă aflată în expansiune – menținerea acestui ritm al ISD va depinde de capacitatea de adaptare la schimbările din piața globală.