Prima pagină » Investițiile străine directe în România, în continuă creștere. Capitala domină topul celor mai atractive orașe

Investițiile străine directe în România, în continuă creștere. Capitala domină topul celor mai atractive orașe

Investițiile străine directe în România, în continuă creștere. Capitala domină topul celor mai atractive orașe
sursă foto: Shutterstock

România înregistrează o performanță economică remarcabilă: investițiile străine directe au crescut cu 57% într-un singur an, poziționând țara pe locul doi în Europa Centrală și de Est. Capitala, București, atrage aproape jumătate din aceste investiții, în timp ce orașe precum Constanța, Oradea sau Brăila intră tot mai ferm în cursa pentru fonduri internaționale. Cu toate acestea, scăderea valorii totale a ISD și riscurile macroeconomice ridică întrebări privind sustenabilitatea acestei evoluții spectaculoase.

Investițiile străine urcă România în topul investițiilor din Europa Centrală și de Est

Conform EY Attractiveness Survey România 2025, țara noastră a reușit să atragă 94 de proiecte de investiții străine directe (ISD) în anul 2024 – o creștere de 57% față de anul precedent, când fuseseră anunțate doar 60 de proiecte. Astfel, România se situează pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est, fiind întrecută doar de Polonia. În același timp, a depășit țări precum Ungaria și Serbia, care în trecut aveau performanțe superioare în atragerea capitalului extern.

Această ascensiune a propulsat România în top 15 al celor mai atractive destinații pentru investiții din Europa, urcând pe locul 13 în clasamentul general – cu patru poziții mai sus față de anul anterior. Totuși, în pofida numărului record de proiecte, valoarea totală a investițiilor a scăzut cu 14%, de la 6,6 miliarde de euro în 2023 la 5,7 miliarde de euro în 2024. Mai mult, doar 58% dintre liderii de afaceri chestionați în cadrul studiului estimează că atractivitatea României va crește în următorii trei ani, față de 67% în anul anterior – semnalând o ușoară scădere a încrederii.

Bucureștiul, magnetul care atrage străinii; orașele din provincie intră în forță

București rămâne punctul central pentru ISD, concentrând 40% din totalul proiectelor din România în 2024. Capitala a atras investiții semnificative precum extinderea centrului logistic Alstom și proiectul strategic al PepsiCo de 95 milioane euro în Popești-Leordeni, destinat transformării unității într-un hub de nivel european.

Totuși, impulsul investițional s-a extins și dincolo de București. Constanța a atras o investiție record de 960 milioane euro din partea grupului turc Ussuri Capital, pentru construcția unei fabrici de oțel cu emisii reduse. În Victoria (județul Brașov), compania germană Rheinmetall a alocat peste 243 milioane euro pentru o fabrică din domeniul apărării, în timp ce Knauf și Stada și-au consolidat prezența în Târnăveni și Turda.

În zona Nord-Vest, Oradea devine tot mai relevantă: Stihl a început construcția unei fabrici de scule electrice fără fir, în valoare de 125 milioane euro. În Brăila, Tesla Energy Storage a demarat un proiect de 100 milioane euro pentru o fabrică de sisteme energetice, iar Siret a intrat pe radarul investitorilor printr-un proiect de 60 milioane euro al grupului Anton Haring.

Industria rămâne pilonul ISD, dar provocările economice persistă

În ciuda diversificării geografice, industria prelucrătoare continuă să reprezinte coloana vertebrală a ISD în România, cumulând 41% din totalul proiectelor în 2024 – în creștere față de anul anterior. Cele mai active sectoare sunt: producția de mijloace de transport, echipamente și bunuri de larg consum. Totodată, serviciile de suport pentru afaceri (16%), vânzările și marketingul (15%) și domeniul IT (7 proiecte) confirmă interesul investitorilor pentru economia digitală, deși sectorul electronicelor a înregistrat un recul.

Cele mai active țări investitoare în România au fost Germania, Turcia, SUA, Marea Britanie și Franța, în timp ce deciziile de investiție au fost influențate în principal de: accesul la piețe noi (48%), optimizarea lanțurilor de aprovizionare (36%), tehnologii moderne și facilități fiscale (34%).

În același timp, investitorii subliniază și provocările majore: instabilitatea macroeconomică, tensiunile geopolitice, creșterea costurilor și climatul politic incert. Deși România continuă să beneficieze de avantajele sale tradiționale – costuri de producție reduse, forță de muncă calificată, acces la fonduri nerambursabile și o piață internă aflată în expansiune – menținerea acestui ritm al ISD va depinde de capacitatea de adaptare la schimbările din piața globală.

Alte articole importante
IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii
IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii
Angajații din IT, petrol și gaze, cercetare-dezvoltare și construcții au încasat cele mai mari salarii medii nete în primul semestru al anului, potrivit datelor publicate de Salario, comparatorul salarial al eJobs. IT-ul conduce clasamentul, cu un salariu mediu net de 8.000 de lei pe lună, în creștere cu aproximativ 5% față de aceeași perioadă din […]
Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România
Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România
Șase din zece români stabiliți în străinătate (61%) au investit deja în România, fie prin achiziții imobiliare, fie prin sprijin financiar acordat familiei. Cu toate acestea, 70% spun că exclud posibilitatea de a reveni în țară în următoarele 12 luni, potrivit studiului „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de Mkor. Analiza arată că profilul investițiilor diferă de […]
PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție
PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție
Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimul deceniu, bazat în mare măsură pe consum alimentat de deficite și datorie publică, își arată tot mai clar limitele, avertizează Daniel Anghel, country managing partner al PwC România. În opinia sa, economia are nevoie de o schimbare de direcție, către investiții, productivitate și valoare adăugată ridicată. […]
Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie
Tehnologie
Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie
Amenzile de sute de milioane sau chiar miliarde de euro aplicate de Uniunea Europeană marilor companii de tehnologie atrag constant controverse și acuzații de motivație politică. Deși Bruxelles-ul susține că sancțiunile sunt calculate după criterii obiective, modul de stabilire a acestora diferă în funcție de legislația încălcată și lasă autorităților o marjă importantă de apreciere. […]
Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere
Macroeconomie
Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere
Ponderea tranzacțiilor rezidențiale realizate prin credit ipotecar a crescut semnificativ în ultimii ani, atât la nivel național, cât și în regiunea București-Ilfov, în contextul majorării prețurilor locuințelor și al interesului tot mai mare pentru finanțarea bancară, potrivit unei analize realizate de Ipotecare.ro pe baza datelor oficiale. În același timp, numărul locuințelor vândute a continuat să […]
Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină
Macroeconomie
Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină
Parlamentarii PSD Bogdan Ivan și Claudiu Catană au depus un proiect de lege care prevede posibilitatea declarării stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere din România, în contextul riscurilor generate de tensiunile de pe piețele energetice. Potrivit inițiatorilor, măsurile ar urma să fie aplicate temporar, pentru o perioadă de șase luni, cu […]