Prima pagină » Justiția care întârzie ani întregi. Tribunalul blocat, contravenienții câștigă timp

Justiția care întârzie ani întregi. Tribunalul blocat, contravenienții câștigă timp

Justiția care întârzie ani întregi. Tribunalul blocat, contravenienții câștigă timp

Tribunalul Galați se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din sistemul judiciar românesc, după ce termenele de judecată pentru mii de dosare au fost împinse până în anul 2029. În multe cazuri este vorba despre litigii privind amenzi aplicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, Garda de Mediu, instituțiile de patrimoniu sau Poliție, dar și despre procese referitoare la fondul funciar, recuperarea creanțelor ori autorizarea unor activități comerciale.

Pentru cei implicați, întârzierea nu înseamnă doar o așteptare frustrantă. Există temeri tot mai mari că unele fapte ar putea ajunge să se prescrie înainte ca instanțele să dea o soluție definitivă, transformând astfel Galațiul într-un adevărat refugiu pentru contravenienți. Un exemplu elocvent este cel al unei firme din municipiul Galați sancționată de inspectorii de muncă la sfârșitul anului 2023. Compania a contestat amenda primită, iar primul pas al procesului a fost soluționat după aproximativ un an și jumătate. Când reprezentanții societății au primit citația pentru apel, au descoperit că termenul fusese stabilit pentru februarie 2029, adică la aproape trei ani distanță de momentul comunicării.

Pentru orice afacere, o asemenea perioadă de așteptare poate avea consecințe majore. În mediul economic românesc, unde multe firme nu depășesc primii ani de activitate, un litigiu întins pe o perioadă atât de lungă poate deveni o povară greu de suportat.

Deficitul de magistrați a împins termenele în 2029

Conducerea Tribunalului Galați explică situația prin lipsa severă de personal. Potrivit datelor prezentate de președinta instanței, Cristina Emanuela Mărgărit, schema prevede 40 de posturi de judecător, însă la începutul lunii mai 2026 erau ocupate doar 11.

Problema este și mai gravă la Secția de contencios administrativ și fiscal, acolo unde se judecă numeroase contestații împotriva amenzilor și deciziilor administrative. Din cele nouă posturi prevăzute, doar două erau ocupate, în timp ce pe rolul secției se aflau peste 3.500 de dosare.

Această disproporție a generat o încărcare uriașă pentru magistrații rămași în activitate. Avocatul Cristian Săraru, decanul Baroului Galați, a descris situația drept una dramatică. Potrivit acestuia, există cazuri în care apelurile și recursurile sunt repartizate unui singur complet de judecată, iar volumul de muncă face imposibilă soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

În opinia sa, problemele s-au acumulat în timp, pe fondul blocării unor posturi, al pensionărilor și promovărilor către instanțe superioare, fără ca locurile vacante să fie ocupate suficient de rapid.

Primării și instituții publice se tem că procesele își pierd utilitatea

Întârzierile nu afectează doar persoanele sancționate sau companiile implicate în litigii. Autoritățile locale susțin că există riscul ca unele acțiuni să devină inutile din cauza timpului excesiv de soluționare. Primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, atrage atenția că în cazul recuperării unor creanțe există termene de prescripție care pot face imposibilă executarea obligațiilor stabilite. În plus, anumite amenzi contestate au primit termene de judecată abia în 2028.

Situații similare sunt semnalate și în comuna Corod, unde administrația locală are pe rol zeci de litigii referitoare la fond funciar, amenzi sau transformarea sancțiunilor în muncă în folosul comunității. Multe dintre aceste dosare sunt amânate repetat, fără perspective clare privind finalizarea lor.

Problema este amplificată de faptul că nu doar primul termen este stabilit foarte târziu. Și între termenele succesive de judecată pot exista intervale de aproape un an, ceea ce prelungește și mai mult durata proceselor.

Efectul educativ al sancțiunilor dispare

Întârzierile produc efecte și în zona siguranței rutiere. Numeroase contestații împotriva proceselor-verbale de contravenție, inclusiv cele care vizează suspendarea permisului de conducere, ajung să fie judecate după perioade foarte lungi.

Inspectoratul Județean de Poliție Galați avertizează că sancțiunile își pierd eficiența atunci când consecințele unei fapte sunt analizate la ani distanță de momentul producerii acesteia. Rolul preventiv și educativ al amenzii se diminuează considerabil, iar mesajul transmis către cei care încalcă legea devine mult mai slab.

De la instanță „foarte eficientă” la lider național la încărcarea pe judecător

Paradoxal, situația actuală contrastează puternic cu cea de acum câțiva ani. În 2020, Tribunalul Galați era evaluat ca fiind „foarte eficient”, durata medie de soluționare a dosarelor non-penale fiind de aproximativ zece luni.

Declinul a început odată cu reducerea numărului de magistrați. În 2021, instanța mai avea 24 de judecători, iar în anii următori promovările și pensionările au accentuat deficitul.

Raportările oficiale arată că Tribunalul Galați a ajuns printre instanțele cu cea mai mare încărcătură din țară. Dacă în 2023 fiecare judecător avea în medie peste 1.400 de dosare, în 2024 cifra a urcat la aproximativ 2.000 de cauze pentru fiecare magistrat activ, cel mai ridicat nivel înregistrat la nivel național.

Cea mai gravă criză de personal din ultimele două decenii

Documentele oficiale ale instanței descriu anii 2024 și 2025 drept perioada celei mai severe crize de resurse umane din ultimii 20 de ani.

Momentul critic a fost atins în toamna anului 2023, când 11 judecători au promovat la curțile de apel, iar un alt magistrat s-a pensionat. În același timp, numărul celor care au venit să ocupe locurile vacante a fost insuficient pentru a compensa pierderile.

Consecințele au fost imediate: completuri desființate, redistribuirea a mii de dosare și creșterea presiunii asupra magistraților rămași în funcție.

CSM promite măsuri, dar deficitul rămâne uriaș

Consiliul Superior al Magistraturii susține că desfășoară proceduri pentru reducerea deficitului de judecători și pentru asigurarea funcționării instanțelor. Potrivit reprezentanților instituției, trei noi magistrați au ajuns la Tribunalul Galați în urma promovării unui concurs desfășurat în primăvara anului 2026.

Chiar și după aceste completări, situația rămâne departe de normalitate. Din cele 40 de posturi prevăzute în schemă, doar 13 sunt ocupate în prezent, adică aproximativ o treime din necesar.

Dacă toate posturile ar fi ocupate, încărcătura pe judecător s-ar reduce semnificativ, de la aproximativ 2.000 de dosare la circa 765 pentru fiecare magistrat.

La nivel național, gradul de ocupare a posturilor de judecător este mult mai ridicat. Conform celor mai recente date ale CSM, la sfârșitul anului 2024 erau ocupate peste 83% dintre posturile existente în sistem. Din acest motiv, cazul Galațiului este considerat unul excepțional, reprezentând una dintre cele mai acute crize de personal întâlnite în justiția românească în ultimii ani.

În timp ce autoritățile caută soluții pentru acoperirea deficitului, mii de dosare continuă să se acumuleze, iar termenele de judecată împinse până în 2029 alimentează temerile privind prescrierea unor fapte și afectarea actului de justiție.

Alte articole importante
Grâul depășește 230 euro/tonă pe fondul secetei și al tensiunilor din Marea Neagră
Grâul depășește 230 euro/tonă pe fondul secetei și al tensiunilor din Marea Neagră
Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să crească pe piețele internaționale, pe fondul secetei din Europa și al incertitudinilor geopolitice care afectează exporturile din regiunea Mării Negre. Pe bursa Euronext, grâul cu livrare în septembrie 2026 a depășit pragul de 230 de euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Recoltele europene, afectate de […]
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Piață de Capital - Fonduri
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]