Lovitură dură de la Bruxelles: România, trimisă în fața CJUE pentru gropile de gunoi ilegale. Termenul-limită a expirat în urmă cu aproape un deceniu

România se confruntă cu o nouă acțiune în justiție la nivel european, după ce Comisia Europeană a decis să trimită statul român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea obligațiilor privind închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme. Decizia vine pe fondul întârzierilor majore în aplicarea legislației europene, deși termenul final acordat României a expirat încă din anul 2017.

Potrivit anunțului oficial al Comisiei, mai multe depozite de deșeuri continuă să funcționeze fără autorizație sau fără planuri clare de ecologizare, ceea ce reprezintă o încălcare a angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și prin Directiva privind depozitele de deșeuri.

Ce obligații impune legislația europeană în domeniul deșeurilor

Directiva europeană privind depozitele de deșeuri stabilește reguli stricte pentru funcționarea, închiderea și reabilitarea acestora, având ca obiectiv principal protejarea sănătății populației și a mediului. Statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a închide depozitele care nu au primit autorizație sau care nu respectă condițiile legale de exploatare.

Industria României continuă să piardă teren: producția a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni

12:45

CONAF: Antreprenorii au nevoie de reguli predictibile pentru a putea investi

10:34

Aceste cerințe sunt considerate esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung generate de eliminarea necontrolată a deșeurilor, inclusiv contaminarea solului, a apelor subterane și a aerului. De asemenea, directiva vizează reducerea progresivă a cantităților de deșeuri depozitate, în special a celor care pot fi reciclate sau valorificate prin alte metode.

În acest context, legislația europeană nu lasă loc de interpretări, iar statele membre sunt responsabile de aplicarea efectivă a normelor, inclusiv prin monitorizarea strictă a depozitelor existente și prin închiderea celor care nu respectă standardele impuse.

Derogarea acordată României și termenul-limită depășit

La momentul aderării la Uniunea Europeană, România a beneficiat de o derogare tranzitorie, care a permis anumitor depozite de deșeuri neconforme să continue activitatea pentru o perioadă limitată. Această derogare a fost valabilă până la data de 16 iulie 2017, termen până la care toate depozitele neconforme trebuiau fie închise, fie reabilitate conform standardelor europene.

Autoritățile române au raportat că, până în prezent, 92 de depozite de deșeuri au fost închise și reabilitate. Cu toate acestea, situația rămâne problematică, deoarece 15 situri ar continua să funcționeze fără planuri clare de reabilitare, iar unele dintre acestea nu au fost închise nici până în prezent.

Diferența dintre angajamentele asumate și realitatea din teren a atras atenția Comisiei Europene, care a constatat că măsurile luate de România sunt insuficiente pentru a asigura respectarea integrală a legislației UE.

Pașii procedurali care au dus la acțiunea în instanță

În urma constatării neregulilor, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României. Primul pas a fost trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, în octombrie 2020, prin care autorităților române li s-au solicitat explicații și măsuri concrete pentru remedierea situației.

Ulterior, în februarie 2024, Comisia a emis un aviz motivat, semnalând că problemele identificate nu au fost rezolvate în mod satisfăcător. Deși au fost raportate unele progrese, instituția europeană a constatat că nouă situri de depozitare a deșeurilor nu sunt încă reabilitate, în pofida obligațiilor legale.

În lipsa unor măsuri decisive și eficiente, Comisia a concluzionat că eforturile autorităților române sunt insuficiente și a decis să inițieze o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Riscurile pentru mediu și sănătatea publică

Depozitele de deșeuri neconforme reprezintă o sursă majoră de poluare și un risc semnificativ pentru sănătatea populației. Eliminarea necontrolată a deșeurilor poate conduce la contaminarea apelor subterane, la emisii periculoase de gaze și la degradarea solului pe termen lung.

Directiva privind depozitele de deșeuri, inclusiv modificările aduse prin Directiva (UE) 2018/850, urmărește tocmai prevenirea acestor efecte negative, prin stabilirea unor standarde clare aplicabile pe întreg ciclul de viață al unui depozit, de la exploatare până la închidere și monitorizare post-închidere.

În plus, legislația europeană încurajează reducerea depozitării deșeurilor și orientarea către reciclare și alte forme de valorificare, ca parte a tranziției către o economie circulară.

Ce urmează pentru România în fața CJUE

Trimiterea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene poate avea consecințe financiare și politice semnificative. În cazul unei condamnări, statul român riscă sancțiuni financiare, inclusiv penalități zilnice, până la remedierea completă a situației.

În acest context, autoritățile române sunt nevoite să accelereze închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme, pentru a evita sancțiuni suplimentare și pentru a se conforma standardelor europene în domeniul protecției mediului.