Prima pagină » Lovitură dură de la Bruxelles: România, trimisă în fața CJUE pentru gropile de gunoi ilegale. Termenul-limită a expirat în urmă cu aproape un deceniu

Lovitură dură de la Bruxelles: România, trimisă în fața CJUE pentru gropile de gunoi ilegale. Termenul-limită a expirat în urmă cu aproape un deceniu

Lovitură dură de la Bruxelles: România, trimisă în fața CJUE pentru gropile de gunoi ilegale. Termenul-limită a expirat în urmă cu aproape un deceniu
Groapa de gunoi

România se confruntă cu o nouă acțiune în justiție la nivel european, după ce Comisia Europeană a decis să trimită statul român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea obligațiilor privind închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme. Decizia vine pe fondul întârzierilor majore în aplicarea legislației europene, deși termenul final acordat României a expirat încă din anul 2017.

Potrivit anunțului oficial al Comisiei, mai multe depozite de deșeuri continuă să funcționeze fără autorizație sau fără planuri clare de ecologizare, ceea ce reprezintă o încălcare a angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și prin Directiva privind depozitele de deșeuri.

Ce obligații impune legislația europeană în domeniul deșeurilor

Directiva europeană privind depozitele de deșeuri stabilește reguli stricte pentru funcționarea, închiderea și reabilitarea acestora, având ca obiectiv principal protejarea sănătății populației și a mediului. Statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a închide depozitele care nu au primit autorizație sau care nu respectă condițiile legale de exploatare.

Aceste cerințe sunt considerate esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung generate de eliminarea necontrolată a deșeurilor, inclusiv contaminarea solului, a apelor subterane și a aerului. De asemenea, directiva vizează reducerea progresivă a cantităților de deșeuri depozitate, în special a celor care pot fi reciclate sau valorificate prin alte metode.

În acest context, legislația europeană nu lasă loc de interpretări, iar statele membre sunt responsabile de aplicarea efectivă a normelor, inclusiv prin monitorizarea strictă a depozitelor existente și prin închiderea celor care nu respectă standardele impuse.

Derogarea acordată României și termenul-limită depășit

La momentul aderării la Uniunea Europeană, România a beneficiat de o derogare tranzitorie, care a permis anumitor depozite de deșeuri neconforme să continue activitatea pentru o perioadă limitată. Această derogare a fost valabilă până la data de 16 iulie 2017, termen până la care toate depozitele neconforme trebuiau fie închise, fie reabilitate conform standardelor europene.

Autoritățile române au raportat că, până în prezent, 92 de depozite de deșeuri au fost închise și reabilitate. Cu toate acestea, situația rămâne problematică, deoarece 15 situri ar continua să funcționeze fără planuri clare de reabilitare, iar unele dintre acestea nu au fost închise nici până în prezent.

Diferența dintre angajamentele asumate și realitatea din teren a atras atenția Comisiei Europene, care a constatat că măsurile luate de România sunt insuficiente pentru a asigura respectarea integrală a legislației UE.

Pașii procedurali care au dus la acțiunea în instanță

În urma constatării neregulilor, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României. Primul pas a fost trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, în octombrie 2020, prin care autorităților române li s-au solicitat explicații și măsuri concrete pentru remedierea situației.

Ulterior, în februarie 2024, Comisia a emis un aviz motivat, semnalând că problemele identificate nu au fost rezolvate în mod satisfăcător. Deși au fost raportate unele progrese, instituția europeană a constatat că nouă situri de depozitare a deșeurilor nu sunt încă reabilitate, în pofida obligațiilor legale.

În lipsa unor măsuri decisive și eficiente, Comisia a concluzionat că eforturile autorităților române sunt insuficiente și a decis să inițieze o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Riscurile pentru mediu și sănătatea publică

Depozitele de deșeuri neconforme reprezintă o sursă majoră de poluare și un risc semnificativ pentru sănătatea populației. Eliminarea necontrolată a deșeurilor poate conduce la contaminarea apelor subterane, la emisii periculoase de gaze și la degradarea solului pe termen lung.

Directiva privind depozitele de deșeuri, inclusiv modificările aduse prin Directiva (UE) 2018/850, urmărește tocmai prevenirea acestor efecte negative, prin stabilirea unor standarde clare aplicabile pe întreg ciclul de viață al unui depozit, de la exploatare până la închidere și monitorizare post-închidere.

În plus, legislația europeană încurajează reducerea depozitării deșeurilor și orientarea către reciclare și alte forme de valorificare, ca parte a tranziției către o economie circulară.

Ce urmează pentru România în fața CJUE

Trimiterea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene poate avea consecințe financiare și politice semnificative. În cazul unei condamnări, statul român riscă sancțiuni financiare, inclusiv penalități zilnice, până la remedierea completă a situației.

În acest context, autoritățile române sunt nevoite să accelereze închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme, pentru a evita sancțiuni suplimentare și pentru a se conforma standardelor europene în domeniul protecției mediului.

Alte articole importante
Vânzările iPhone 17 au adus venituri record pentru Apple în 2025
Companii
Vânzările iPhone 17 au adus venituri record pentru Apple în 2025
Apple a încheiat anul 2025 cu venituri record, care au fost impulsionate de vânzările puternice ale noului iPhone 17. Rezultatele financiare înregistrate de gigantul tech depășesc așteptările de pe Wall Street pentru ultimul trimestru al anului trecut. De asemenea, un rol important l-au mai avut performanța solidă a diviziei de servicii și revenirea semnificativă pe […]
Licitațiile pentru gazul american eșuează în Europa de Est. Politica imprevizibilă a lui Trump sperie investitorii 
Licitațiile pentru gazul american eșuează în Europa de Est. Politica imprevizibilă a lui Trump sperie investitorii 
Ambiția Statelor Unite de a deveni principalul furnizor de gaze naturale pentru Europa de Est întâmpină primele obstacole serioase. În Grecia, licitațiile pentru rezervarea capacităților de transport destinate gazului natural lichefiat (GNL) american au eșuat aproape complet, în condițiile în care companiile energetice au manifestat un interes minim. Autoritățile de la Atena și analiștii din […]
Cea mai puternică monedă atinge un maxim al ultimilor 11 ani
Cea mai puternică monedă atinge un maxim al ultimilor 11 ani
Cea mai puternică monedă din lume a atins un nou maxim istoric, care este cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani. Evoluția vine pe fondul schimbărilor economice și financiare globale, reflectând atât încrederea investitorilor, cât și presiunile tot mai mari asupra altor valute importante. Francul elvețian, considerat cea mai puternică monedă din lume, a […]
ANALIZĂ
Cursa AI: poate Europa recupera decalajul față de SUA și China?
Cursa AI: poate Europa recupera decalajul față de SUA și China?
Cursa globală pentru supremația AI este dominată de SUA și China, iar Europa încearcă să-și definească propriul drum între reglementare și inovare. Miza este uriașă, iar mulți se întreabă dacă Uniunea Europeană mai are timp și resurse pentru a recupera decalajul față de cele două puteri economice și, astfel, pentru a deveni un jucător major […]
Toyota, cel mai mare producător auto pentru al șaselea an la rând
Companii
Toyota, cel mai mare producător auto pentru al șaselea an la rând
Toyota Motor și-a menținut, în 2025, pentru al șaselea an consecutiv titlul de cel mai bine vândut producător auto mondial. Performanța constructorului japonez se datorează vânzărilor solide împreună cu subsidiarele Hino Motors și Daihatsu și extinderii ofertei, inclusiv modele electrice și hibride. Toyota a vândut în 2025 peste 11,3 milioane de vehicule la nivel global […]
„Pierdem enorm”: alarma lansată de șeful securității cibernetice a UE scoate la iveală vulnerabilitățile apărării digitale europene
Tehnologie
„Pierdem enorm”: alarma lansată de șeful securității cibernetice a UE scoate la iveală vulnerabilitățile apărării digitale europene
Uniunea Europeană investește masiv în apărare și securitate, însă neglijează tocmai frontul care devine decisiv în conflictele moderne: spațiul cibernetic. Avertismentul vine de la Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA), care spune că Europa nu doar că nu recuperează decalajul față de adversarii săi, ci pierde teren într-un ritm accelerat. […]