Mașinile care dispar din Europa pun în pericol securitatea materiilor prime

Vehiculele second-hand europene ar putea fi cheia unei economii durabile, însă blocul comunitar le lasă să dispară fără a valorifica potențialul lor. Această pierdere pune în pericol aprovizionarea cu materii prime critice, esențiale pentru energia curată și tehnologia militară.

Strada Heyvaert: epicentrul exportului de mașini second-hand

La doar câțiva kilometri de centrul Bruxelles-ului, pe strada Heyvaert, dealerii auto colectează vehicule vechi, adesea prea poluante pentru drumurile europene, și le trimit în țări africane precum Senegal, Sierra Leone sau Nigeria. Această rețea contribuie la dezvoltarea transportului rutier pe piețele în curs de dezvoltare, dar ascunde un cost ascuns pentru Europa: metalele valoroase din aceste vehicule, cum ar fi cuprul, platina sau oțelul, părăsesc continentul înainte de a putea fi reciclate, conform Politico.

În fiecare an, aproximativ 10 milioane de mașini noi ies pe șoselele europene, însă între 3 și 4 milioane de vehicule scoase din uz dispar fără urmă. Unele se pierd din cauza lacunelor administrative, altele sunt exportate ilegal sau dezmembrate pentru piese valoroase, generând poluare și pierderi economice.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Riscurile pierderii materiilor prime

Vehiculele europene conțin metale esențiale pentru energia curată și tehnologia militară, precum litiu, cobalt și nichel în cazul mașinilor electrice. În lipsa unor politici eficiente de reciclare, UE rămâne dependentă de importurile din China și alte zone geopolitic sensibile. Keit Pentus-Rosimannus, membru al Curții de Conturi Europene, atrage atenția că potențialul de reciclare și reutilizare al materiilor prime este în mare parte neexploatat.

Demontarea ilegală a vehiculelor este adesea motivată de profitul din vânzarea pieselor și a metalelor. Studiile arată că 20% din vehiculele dispărute în Germania sunt exportate ilegal, iar aproape 3,6 milioane de vehicule și piese furate din Europa erau în baza de date Interpol la finalul lui 2025.

Provocările centrului de reciclare

Centrul de reciclare Galloo din Menen, Belgia, tratează anual între 10 și 15 mii de vehicule, însă concurența neloială a dezmembratorilor ilegali limitează fluxul de mașini disponibile și reduce veniturile centrelor autorizate. Emmanuel Katrakis, directorul Galloo, explică că diferențele de profit determină demontarea ilegală: „Vor vinde convertorul catalitic separat cu 60 de euro, în loc să-l predea centrului”.

Valorauto, societatea mixtă cu Stellantis, gestionează un lanț de 300 de unități autorizate pentru preluarea și reciclarea vehiculelor, însă numărul mașinilor care ajung efectiv în centrele autorizate scade din cauza stagnării vânzărilor auto europene.

Legislația UE și încercările de control

Noua lege privind materiile prime critice, adoptată în 2024, obligă statele membre să stimuleze circularitatea și reciclarea vehiculelor scoase din uz, cu scopul ca până în 2030, 25% din consumul strategic de materii prime să provină din surse interne. Regulamentul revizuit privind vehiculele scoase din uz prevede că doar mașinile apte de circulație pot fi exportate și introduce norme mai clare pentru distincția între vehicul uzat și vehicul scos din uz.

Sectorul auto și lobby-ul ACEA susțin implementarea unui sistem unificat de înmatriculare și radiere la nivelul UE, împiedicând astfel exportul de vehicule care nu respectă standardele și pierderea materiilor prime.

Trasabilitate și export: provocări diferite pe continente

În timp ce în Africa autoritățile portuare și companiile de transport asigură o trasabilitate eficientă a vehiculelor exportate, în estul Europei fluxurile rutiere permit trecerea ușoară a mașinilor second-hand prin granițe, fără o monitorizare adecvată. Pierre Hajjar, director al Socar Shipping Agencies, subliniază că regulamentul revizuit ajută la creșterea trasabilității și asigurarea că doar vehicule de calitate părăsesc UE.