Mediul de afaceri avertizează: creșterile de taxe frânează economia

Douăsprezece organizaţii din mediul de afaceri avertizează că menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi transmite semnale contradictorii investitorilor. Într-un context economic fragil, mediul de afaceri cere politici fiscale predictibile, reducerea risipei bugetare şi digitalizarea administraţiei, subliniind că obiectivul de scădere a deficitului sub 3% până în 2030 nu poate fi atins doar prin majorări de taxe. Apelul este semnat de organizații importante active în România, printre care FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România sau CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România. Impozitarea pe cifra de afaceri, spun semnatarii, a generat distorsiuni în piaţă, a afectat sectoare esenţiale şi, prin incertitudinea şi costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul dintre factorii care au contribuit la lipsa de performanţă a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de alte pieţe din regiune.

“Organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine.Într-un context economic global marcat de încetinire şi un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile private şi productivitatea şi de reforme structurale care să elimine risipa şi cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creştere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcţii, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, se arată în comunicat remis agenției Agerpres.

Mediul de afaceri avertizează că menținerea IMCA, introdus ca măsură temporară, nu doar că descurajează investițiile, dar ridică și semne de întrebare privind eficiența colectării – cu doar 1,2 miliarde lei strânși din cele 6 miliarde estimate. Organizațiile subliniază că impozitul contravine standardelor internaționale și cer eliminarea lui ca măsură considerată vitală pentru relansarea economică și pentru reducerea deficitelor.

Avertisment din interiorul BCE: riscul de recesiune în zona euro revine în prim-plan pe fondul șocului energetic

11:09

ANALIZĂ

Pariul de un trilion pe AI ar putea fi o „nebunie pură”: „Cea mai mare alocare greșită de capital din istorie”

09:39

ANALIZĂ

„Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 miliarde lei din cele 6 miliarde lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală, conform cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri. După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică a României nu sunt posibile”, se arată în comunicatul citat.

Organizațiile semnatare cer consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, respectiv digitalizare, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor – ca singură soluție reală pentru consolidarea finanțelor publice, avertizând că majorările de taxe frânează economia.

‘Transmitem și cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, adevărata soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Fără digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor publice, creșteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia și capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare. Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a țării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părților implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliției de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt. Organizațiile semnatare rămân deschise dialogului cu autoritățile și reiterează angajamentul de a contribui la creșterea economică și la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei românești’, se menționează în comunicat.

Lista integrală a organizațiilor care semnează acest comunicat este: FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România, Concordia – Confederația Patronală Concordia, RBL – Fundația Romanian Business Leaders, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România, CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România, BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză, AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România, AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România și BRCC – Camera de Comerț Britanică-Română. AGERPRES/(AS – redactor: Daniel Badea, editor online: Adrian Dădârlat)