Ministrul Tánczos Barna avertizează: „Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă”

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a tras un semnal de alarmă cu privire la direcția economiei românești, avertizând că, în lipsa stabilității politice, țara riscă o „aterizare dură, chiar foarte dură”.

Declarația vine la doar o zi după ce moneda europeană a depășit pragul simbolic de 5 lei, iar oficialul a anunțat că urmează o dezbatere publică privind creșterea taxelor. În acest context, Barna a subliniat necesitatea unei reforme fiscale profunde, sugerând că schimbările sunt inevitabile pentru a redresa economia.

Tánczos Barna a anunțat că deficitul este de 8,6%

Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

12:09

SUA și China, poziții opuse la ONU privind regulile pentru inteligența artificială

10:47

Ministrul Barna a făcut aceste declarații cu ocazia Summit-ului Romanian Business Leaders (RBLS), eveniment la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Declarațiile vin în contextul în care euro a depășit pragul de 5 lei, iar deficitul bugetar al României continuă să crească, generând presiuni suplimentare asupra inflației, cursului valutar și dobânzilor.

„Este posibilă o aterizare hard, să nu zic nu soft pentru că nu e credibilă, very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde și unde aterizăm, iar deficitul este de 8,6%. Depinde de cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea este solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă”, a afirmat ministrul interimar al finanțelor, citat de Cursdeguvernare.ro.

Tánczos Barna a mai precizat că a avut o discuție „lungă” cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

„Ieri (n.n. – marți) am avut o discuție lungă cu dl. guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale”, a mai precizat Barna.

Barna: „Am intrat pe o traiectorie bună”

În ceea ce privește devalorizarea leului, ministrul interimar al finanțelor a afirmat că „pragul de 5 lei este un prag psihologic”. „Presiunile sunt mai mari, apar și știrile fake news. Nu este atât de mare presiunea; există suficienți bani în rezervă, suficient profesionalism și stabilitate la BNR pentru a trece peste această perioadă dificilă, dar gestionabilă”, a explicat oficialul.

„Avem un buffer consistent care ne asigură finanțarea cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu. Avem încasări care ne dau speranța că economia va rămâne robustă și performantă. Chiar dacă primele trei luni nu au fost cele mai bune, luna aprilie este o lună cu rezultate bune care arată că economia încă performează – impozitele, accizele, taxele arată în continuare că economia României este robustă”, a mai spus Barna.

Ministrul Barna s-a referit și la încasările-record din luna aprilie, cele mai mari de după 1989. „Ianuarie-martie au fost luni care au arătat șocul din decembrie; șocurile politice ar trebui evitate, dacă se poate. Dacă nu, economia le resimte și abia își revine după aprobarea bugetului, după ce am arătat că avem stabilitate și că ne pregătim de măsuri de echilibrare a bugetului.

Am avut și măsuri de limitare a cheltuielilor – nu au fost reduse imediat, avem presiune mare pe buget din majorările de anul trecut, dar am oprit creșterea cheltuielilor publice. Am intrat pe o traiectorie bună. Indiferent ce se întâmplă, acest trend trebuie păstrat: scăderea cheltuielilor publice, consolidarea veniturilor, păstrarea investițiilor. Avem investiții-record la patru luni, inclusiv din fonduri europene de coeziune și PNRR.

Avem în curs de finalizare renegocierea PNRR-ului, care trebuie finalizată pentru că avem nevoie de peste 1 miliard de euro din cererea de plată 3, iar până la finalul anului mizăm pe câteva miliarde de euro din cererea de plată nr. 4. De renegociere se ocupă dl. Bolos”, a mai spus Tánczos Barna.

Ce măsuri ar trebui să ia Executivul?

Întrebat dacă actualul context de instabilitate ar putea duce la creșteri de taxe și impozite, ministrul Tánczos Barna a ținut să precizeze că orice măsură de acest fel trebuie să fie precedată de o dezbatere publică. Oficialul de la Finanțe a precizat că luna iunie va fi dedicată consultării cetățenilor și a mediului de afaceri, înainte ca Executivul să ia vreo decizie politică în acest sens.

„Nu se poate repeta ce s-a mai făcut în trecut. Trebuie să întrebăm cetățenii și companiile care plătesc accizele și taxele. Trebuie dezbătute public și implementate. Nu văd ca aceste impozite să fie implementate pe 1 iunie, în nici un caz în mai. În iunie, trebuie să aibă loc o dezbatere publică înainte de orice decizie politică. Situația politică oferă o nouă doză de incertitudine, dar este obligatorie o consultare publică”, a declarat Tánczos Barna. Acesta a exclus în mod ferm o posibilă majorare a impozitelor în mai sau la început de iunie.

Totodată, el a remarcat că incertitudinea politică adaugă presiuni suplimentare asupra economiei. Dar, acest lucru nu poate justifica măsuri fiscale grăbite și netransparente. „Este nevoie de o reformă fiscală; acum o săptămână aș fi spus că anul 2025 o să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri (taxe și impozite), dar după alegeri trebuie reanalizat de către cei care vor fi la conducere. Cine va fi, o să decidem sau o să decidă parlamentul în următoarele săptămâni. Dar fiscal, lucrurile nu stau atât de rău”, a conchis Barna, conform Cursdeguvernare.ro.