Noua capcană a companiilor care se grăbesc să adopte AI

Un raport global avertizează că 79% dintre companiile care implementează grăbit instrumente AI riscă să acumuleze pierderi financiare. În plus, acestea ar putea avea o productivitate din ce în ce mai scăzută.

Creșterea explozivă a AI în rândul companiilor și riscurile ascunse

Inteligența artificială s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. Companiile din întreaga lume se grăbesc să adopte noile instrumente. Însă această goană după eficiență ascunde pericole, notează CNBC.

Un raport realizat de Asana – State of AI at Work arată că 79% dintre firme se așteaptă să acumuleze un „AI debt”. Adică datorii generate de implementări greșite ale instrumentelor autonome. Studiul a analizat peste 9.000 de angajați din SUA, Marea Britanie, Australia, Germania și Japonia.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Spre deosebire de instrumentele de tip generativ, agenții AI sunt capabili să acționeze independent, să inițieze sarcini și să-și amintească activități anterioare. Exemple relevante sunt OpenAI Operator și Claude, dezvoltat de Anthropic.

Problema majoră: companiile nu dispun de infrastructura și de mecanismele de supraveghere necesare pentru a integra în mod eficient agenții AI în activitățile umane.

Ce înseamnă „AI debt” pentru companiile din întreaga lume

Conform lui Mark Hoffman, expert în cadrul Asana Work Innovation Lab, „AI debt” se referă la costurile rezultate din implementări defectuoase ale acestor sisteme.

El explică faptul că pierderile nu se rezumă doar la bani. Pot apărea pierderi de timp, resurse irosite și stres pentru angajați obligați să refacă sarcini. În plus, corectarea erorilor produse de un AI prost configurat poate fi extrem de costisitoare.

Raportul detaliază câteva dintre riscurile majore:

• probleme de securitate cibernetică

• date de calitate slabă

• agenți AI ineficienți care consumă timp și resurse

• goluri în competențele manageriale

În multe cazuri, „datoria” ia forma unor linii de cod defectuoase generate de AI sau a unor materiale fără valoare practică, ignorate de utilizatori.

„Workslop”: conținut care arată bine, dar nu ajută

Cercetări realizate de BetterUp Labs și Stanford Social Media Lab au introdus termenul „workslop”. Acesta desemnează conținutul generat de AI care pare corect, dar nu aduce valoare reală.

Studiul arată că 40% dintre angajații de birou din SUA s-au confruntat cu astfel de materiale. Rezultatul: aproape două ore de muncă suplimentară pe lună și un cost invizibil de 186 de dolari lunar per angajat. La nivel anual, pierderile se ridică la 9 milioane de dolari în productivitate.

„Există investiții masive în acest domeniu, dar rămâne întrebarea dacă aceste investiții vor aduce beneficii reale”, avertizează Hoffman.

Creșterea rapidă a AI și epuizarea digitală

Adoptarea AI a crescut semnificativ. Conform raportului Asana, în 2025 nivelul de utilizare a atins 70%, față de 52% în 2024.

Dar această expansiune are un cost. Epuizarea digitală a angajaților a urcat la 84% în 2025, față de 75% anul precedent. În același timp, 77% dintre angajați raportează sarcini greu de gestionat.

Multe companii instalează AI fără să explice clar angajaților de ce și cum trebuie folosite instrumentele.

Lipsa cazurilor clare de utilizare

Mona Mourshed, CEO al organizației americane de ocupare Generation, subliniază că problema centrală este lipsa unei justificări clare pentru folosirea AI la locul de muncă.

„Fără o înțelegere clară a modului în care AI poate face un proces mai bun, mai rapid și mai ieftin, angajații se simt epuizați și confuzi”, spune Mourshed.

Ea explică faptul că firmele investesc în AI cu așteptarea unor rezultate imediate. Însă, în lipsa instruirii și a ghidurilor practice, tehnologia nu îmbunătățește performanța.