Paradox fiscal: companiile de stat au datorii de peste 5 miliarde de lei la bugetul țării

Companiile de stat au acumulat datorii uriașe către bugetul de stat, potrivit datelor furnizate de ANAF, iar restanțele „recuperabile” depășesc 5 miliarde de lei.

Această situație vine într-un moment în care autoritățile depun eforturi pentru a reduce deficitul bugetar, într-un context economic și așa tensionat.

Datorii de peste 5 miliarde de lei la buget pentru companiile de stat

Foto: Pixabay

Investitorii străini ar fi putut vinde obligațiuni românești. Codirlașu explică presiunea asupra leului

12:09

SUA și China, poziții opuse la ONU privind regulile pentru inteligența artificială

10:47

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat date care dezvăluie restanțele fiscale pe care le au companiile din România, atât cele private, cât și cele de stat. Astfel, la data de 30 aprilie 2025, datoriile „recuperabile” pe care acestea le înregistrau către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și cel al sănătății însumau 33,75 miliarde de lei.

Dintre acestea, peste 5,4 miliarde de lei reprezintă datoria pe care au acumulat-o 636 de companii deținute integral sau majoritar de stat, inclusiv unele dintre cele mai importante entități economice aflate în portofoliul guvernamental.

Într-un moment în care statul român caută soluții pentru a închide o gaură bugetară de peste 30 de miliarde de lei, necesară pentru atingerea țintei de deficit de 7,5% din PIB convenită cu Comisia Europeană, aceste restanțe fiscale ridică semne serioase de întrebare. Nu doar cu privire la performanța fiscală a companiilor respective, ci și la eficiența guvernanței publice și la sustenabilitatea modelului de business al firmelor cu capital de stat, potrivit Digi24.ro.

Spre exemplu, Romarm, conglomeratul național din industria de apărare, are datorii totale de aproape 440 de milioane de lei, distribuite între cele trei mari bugete publice. De asemenea, Colterm, companie aflată în insolvență și cunoscută pentru crizele repetate de termoficare în Timișoara, are restanțe totale de aproximativ 222 de milioane de lei. În schimb, CFR Marfă are o datorie colosală, de 1,1 miliarde de lei, în condițiile în care compania se află deja pe lista neagră a Bruxelles-ului și sub monitorizare severă în cadrul planurilor de restructurare.

Surprinzător sau nu, și instituțiile publice au acumulat datorii fiscale uriașe. Astfel, cifrele ANAF arată că 3.780 de instituții publice au datorii recuperabile în valoare totală de 518 milioane de lei. De pildă, Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța are restanțe cumulate de aproape 17 milioane de lei, în timp ce fostul Minister al Antreprenoriatului și Turismului, acum parte din Ministerul Economiei, înregistrează datorii de aproape 20 de milioane de lei, mai precizează sursa citată.

Sute de firme au datorii de peste 50 de milioane de lei

Conform datelor ANAF, aproximativ 28 de miliarde de lei din totalul datoriilor sunt înregistrate de companii private.  Îngrijorător este faptul că 267 de contribuabili au datorii mai mari de 50 de milioane de lei fiecare, iar 122 dintre aceste firme se află deja în faliment, ceea ce blochează orice posibilitate de recuperare efectivă a banilor în viitorul apropiat.

ANAF recunoaște că în aceste cazuri, potrivit Codului de procedură fiscală, executările silite sunt suspendate, ceea ce înseamnă că statul este pus într-o poziție de așteptare pasivă, cu șanse reduse de redresare bugetară imediată.

„Pentru debitorii aflați în faliment, toate măsurile de executare silită se suspendă, astfel că ANAF, prin organele fiscale competente se află în imposibilitatea de a iniția sau continua măsurile de recuperare prevăzute de Codul de procedură fiscală”, a precizat ANAF pentru Digi24.ro.

În fața acestor restanțe colosale, ANAF subliniază că, pentru 13,2 miliarde de lei, există deja eșalonări la plată în derulare. De asemenea, debitorii aflați în dificultate pot accesa o serie de facilități fiscale, fie eșalonare clasică, fie eșalonare simplificată.

Dar, ținând cont de contextul economic actual, recuperarea celor 33,75 de miliarde de lei nu este doar o problemă tehnică, ci și o prioritate strategică care ține de sustenabilitatea bugetului public și de capacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile față de cetățeni și de partenerii internaționali.