Planul militar de 800 de miliarde al UE riscă să se prăbușească! Doar jumătate dintre țările membre sunt dispuse să investească

Ambițiile UE de a deveni o superputere militară riscă să se lovească de un zid al indeciziei, după ce doar 14 din cele 27 de state membre au cerut oficial mai mult spațiu bugetar pentru apărare. Inițiativa „ReArm Europe” a Comisiei Europene, menită să contracareze amenințarea militară a Rusiei și scăderea sprijinului american, vizează o injecție bugetară de până la 800 de miliarde de euro în sectorul apărării.

Dar planul riscă să fie un eșec încă de la început – doar 14 state membre printre care Germania, Polonia, Grecia și Finlanda au activat „clauza de scutire națională”, care permite o creștere a cheltuielilor militare cu până la 1,5% din PIB-ul anual, fără a încălca regulile fiscale ale UE, notează euractiv.com.

Țări importante precum Spania și Italia, dar și state aflate sub procedura de deficit excesiv, ezită să se alăture programului. Franța, deși cu un buget militar semnificativ, nu a făcut încă o solicitare oficială. Această lipsă de unitate ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea planului și la capacitatea UE de a acționa în fața amenințărilor globale.

Suma uriașă pe care Amazon o va plăti în scandalul rambursărilor

21:55

La Doha au demarat primele teste publice cu robotaxiuri

21:05

Estimările sunt optimiste chiar în această perioadă a economiei dure

Comisia Europeană a calculat că dacă toate cele 27 de state membre ar urma planul propus și ar crește gradual cheltuielile pentru apărare până în 2028, s-ar putea ajunge la un total de 650 de miliarde de euro, doar din activarea clauzei. Însă experții avertizează că această estimare este doar teoretică momentan și depinde de o mobilizare aproape utopică a tuturor guvernelor europene.

Mai mult, multe dintre țările eligibile pentru fondurile „SAFE”, un mecanism de împrumut de 150 de miliarde de euro destinat co-finanțării proiectelor comune de apărare, aleg să nu aplice deoarece pot obține credite mai ieftine din piețele proprii. Germania și Olanda, de exemplu, au transmis semnale clare că nu vor apela la acest sprijin.

Clauza de scutire – colac de salvare pentru țările cu deficit?

Activarea clauzei ar putea ajuta unele țări să iasă din procedura de deficit excesiv. Patru dintre statele care au aplicat deja – Belgia, Ungaria, Polonia și Slovacia – sunt deja vizate de această procedură. Oficialii Comisiei au declarat că flexibilitatea oferită de clauză va fi luată în considerare în evaluările viitoare ale deficitului bugetar, oferind astfel o gură de oxigen fiscală pentru economiile sub presiune.

Cu toate acestea, lipsa unui angajament colectiv rămâne o problemă majoră. Dacă statele membre nu se alătură rapid inițiativei, Bruxelles riscă să rămână cu un plan ambițios, dar fără finanțare solidă – și, implicit, fără un adevărat scut european.