Premierul explică impactul scumpirii carburanților: „Guvernul nu câștigă nimic, dimpotrivă pierde”

Premierul Ilie Bolojan a comentat efectele scumpirii carburanților, subliniind că statul nu beneficiază de pe urma acestor majorări, ci dimpotrivă, suportă costuri tot mai mari. Declarațiile vin în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la blocaje în transportul de țiței și produse petroliere din zona Golfului Persic.

„Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem”, a explicat premierul, atrăgând atenția că impactul este global și afectează toate economiile, inclusiv România. Potrivit acestuia, efectele sunt deja vizibile: creșterea prețurilor la combustibili, scumpirea îngrășămintelor, dar și majorarea ratelor dobânzilor. Dacă situația se prelungește, „creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global”.

Veniturile din TVA, insuficiente în fața costurilor reale

Unul dintre principalele argumente prezentate de șeful Guvernului este legat de veniturile suplimentare generate de scumpiri. Deși prețurile mai mari la carburanți aduc încasări mai mari din TVA, acestea sunt departe de a compensa pierderile generale din economie.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

„Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei”, a precizat Bolojan. Aceste calcule sunt raportate la un preț mediu al carburanților de aproximativ 10-10,2 lei pe litru.

Premierul a explicat că acest nivel relativ redus al veniturilor suplimentare se datorează structurii pieței: mai mult de jumătate din carburanți sunt cumpărați de firme, care își deduc TVA-ul, limitând astfel impactul pozitiv asupra bugetului.

În schimb, costurile indirecte sunt mult mai mari. Creșterea generală a prețurilor reduce consumul, încetinește economia și afectează veniturile statului. În plus, majorarea dobânzilor la datoria publică adaugă o presiune suplimentară.

„Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, a avertizat premierul.

Măsuri de sprijin pentru transportatori și agricultori

Guvernul a intervenit cu o serie de măsuri pentru a limita impactul asupra economiei. Una dintre cele mai importante decizii vizează sectorul transporturilor.

„În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta”, a explicat Bolojan, subliniind că această măsură implică un efort bugetar de peste 600 de milioane de lei.

Totodată, statul a accelerat plățile pentru motorina achiziționată în ultimele luni ale anului trecut și a simplificat procedurile de decontare.

Pentru agricultură, sprijinul este și mai consistent. „A fost prelungită rambursarea accizei de 2,7 lei/litru şi în acest an”, a spus premierul, menționând că impactul bugetar depășește 1,5 miliarde de lei. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea competitivității sectoarelor-cheie și pentru limitarea creșterii prețurilor la alimente și bunuri.

Reducerea accizei la motorină și efectul asupra prețurilor

Executivul a decis reducerea temporară a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, echivalentul unei scăderi de aproximativ 11%.

„Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum”, a subliniat Bolojan.

Măsura a fost justificată prin ponderea ridicată a motorinei în consumul total de combustibili – peste 75% – și prin impactul major pe care îl are asupra transportului și, implicit, asupra întregii economii.

„Motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie”, a explicat premierul, adăugând că intervenția asupra acestui segment are și un rol anti-inflaționist.

Reducerea accizei presupune un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane de lei pe lună, la un consum estimat de 700 de milioane de litri.

Taxa de solidaritate: companiile energetice, chemate să contribuie

Pentru a compensa parțial aceste cheltuieli, Guvernul a introdus o contribuție de solidaritate pentru companiile care exploatează și comercializează țiței din România.

„Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia”, a afirmat premierul.

Estimările arată că această taxă ar putea aduce între 90 și 100 de milioane de lei lunar la buget. Totuși, chiar și cumulând aceste venituri cu cele din TVA, statul nu reușește să acopere integral costurile măsurilor de sprijin.

„Toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar și așa, acoperim doar o parte din costuri”, a punctat Bolojan.

Alte măsuri și perspective incerte

Pe lângă aceste intervenții, Guvernul a limitat temporar adaosurile comerciale în sectorul carburanților pentru a preveni creșterile speculative de prețuri. Potrivit premierului, această măsură a contribuit deja la stabilizarea sau chiar la scăderea prețurilor în unele benzinării.

În același timp, autoritățile nu exclud ajustări viitoare, însă situația rămâne extrem de volatilă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în prezent, nu sunt pregătite alte măsuri și nu se ia în calcul reducerea accizei pentru benzină.

„Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare”, a explicat aceasta, subliniind că toate măsurile adoptate sunt monitorizate constant.