Ratingul României rămâne la limita recomandată investițiilor. Semnal de alarmă pentru economie în 2026

Agenția S&P Global Ratings a confirmat calificativul acordat României la nivelul „BBB-”, însă a menținut perspectiva negativă și a redus estimările de creștere economică. Evaluarea vine într-un moment delicat, marcat de presiuni externe și dezechilibre interne, care pun sub semnul întrebării ritmul de dezvoltare al economiei în perioada următoare.

Creștere economică aproape blocată și presiuni din exterior

Potrivit noilor prognoze, economia României ar putea înregistra o creștere de doar 0,25% în 2026, un nivel considerat aproape de stagnare. Analiștii agenției indică drept principale cauze consolidarea fiscală agresivă, scăderea consumului privat și creșterea prețurilor la energie, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

În același timp, efectele negative se propagă dinspre anul anterior, iar perspectivele pe termen scurt rămân fragile. Consumul este afectat de erodarea veniturilor reale, iar mediul economic global continuă să fie dominat de incertitudine și volatilitate.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Cu toate acestea, scenariul pe termen mediu indică o revenire treptată. În intervalul 2027-2029, economia ar putea accelera către o creștere anuală de aproximativ 2,5%, însă doar dacă vor fi îndeplinite o serie de condiții esențiale: investiții consistente în infrastructură, utilizarea eficientă a fondurilor europene și relaxarea treptată a politicilor fiscale.

Deficitul bugetar, în centrul atenției

Reducerea deficitului bugetar rămâne principalul obiectiv al autorităților. Estimările arată o scădere graduală a acestuia, de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Acest parcurs depinde însă de implementarea strictă a măsurilor fiscale deja adoptate, inclusiv controlul cheltuielilor și înghețarea veniturilor din sectorul public.

Analiștii S&P avertizează că există riscuri semnificative legate de aplicarea acestor măsuri, mai ales în contextul tensiunilor politice și al posibilelor contestări juridice.

De asemenea, eficiența colectării taxelor și reformele administrative rămân puncte sensibile care pot influența evoluția finanțelor publice.

Perspectiva negativă reflectă vulnerabilități persistente

Menținerea perspectivei negative semnalează faptul că riscurile la adresa stabilității economice sunt încă ridicate. România rămâne expusă la șocuri externe, în special pe piața energetică, unde fluctuațiile de preț pot avea efecte rapide asupra inflației și deficitului extern.

În plus, spațiul de manevră al autorităților este limitat de nivelul ridicat al deficitului și de presiunile asupra balanței de plăți. În aceste condiții, orice deteriorare suplimentară a contextului internațional ar putea complica și mai mult situația economică.

Scenariul unei retrogradări și condițiile pentru stabilizare

S&P Global Ratings avertizează că ratingul ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă direcția de consolidare fiscală se abate de la planurile asumate. O creștere economică sub așteptări sau măsuri fiscale insuficiente ar putea accelera acest proces.

De asemenea, o agravare a crizei energetice globale sau o inflație persistent ridicată ar putea duce la deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici.

Pe de altă parte, perspectiva ar putea fi îmbunătățită dacă România reușește să reducă semnificativ deficitele și să stimuleze creșterea economică prin investiții și reforme eficiente.

Reacția autorităților: încredere, dar cu provocări

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că menținerea ratingului confirmă încrederea investitorilor internaționali în capacitatea României de a continua reformele și de a asigura stabilitatea macroeconomică.

Oficialul a subliniat că prioritățile rămân reducerea sustenabilă a deficitului, implementarea reformelor structurale și valorificarea fondurilor europene, elemente considerate esențiale pentru consolidarea economiei pe termen mediu.

„Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține stabilitatea macroeconomică. Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economică pe termen mediu”, a precizat Alexandru Nazare, într-un comunicat.

Confirmarea calificativului „BBB-” menține România în categoria recomandată investițiilor, însă la limita inferioară a acesteia. Orice deteriorare a indicatorilor economici ar putea duce la pierderea acestui statut, cu implicații majore asupra costurilor de finanțare și asupra încrederii investitorilor.