Inteligența artificială ar putea aduce o eră de prosperitate nemaivăzută, dar și o criză existențială majoră și noi întrebări despre ce înseamnă să fii om. Copiii trebuie obișnuiți cu schimbarea accelerată, pentru că vor trăi mai multe ere tehnologice distincte.
Pe măsură ce AI depășește abilitățile noastre cognitive, intrăm în amurgul supremației intelectuale umane, scrie The Free Press, o voce mai degrabă conservatoare în peisajul presei americane. Autorii, economistul Tyler Cowen și Avital Balwit – fostă angajată Anthropic -, subliniază că progresul aduce și oportunități, dar și marele risc al pierderii identității și a sensului. Cei doi afirmă că AI poate genera o epocă de înflorire umană la o scală fără precedent, dar și o criză identitară majoră. Iar această transformare, spun ei, nu se va produce cândva, în viitorul îndepărtat, ci chiar acum, în anii aceștia. Pentru că, pe zi ce trece, inteligența artificială schimbă economia și modul în care înțelegem umanitatea.
„Copiii și nepoții noștri vor trăi într-o lume în care nu mai sunt ei cei mai capabili. Vor trebui să găsească sens într-o realitate în care inteligența artificială le depășește mintea. Însă nu doar generațiile viitoare se vor confrunta cu această problemă, ci și noi, cei de azi. Sam Altman, CEO OpenAI, a spus recent că GPT-5 va fi, în curând, mai inteligent decât noi toți. Dario Amodei de la Anthropic descrie viitoarele sisteme ca un fel de „țară de genii, adunate într-un centru de date”.
În 2019, GPT-2 abia dacă putea construi propoziții coerente. Până în 2023, GPT-4 depășea 90% dintre oameni la examene cu teme complexe, adică medicale și juridice. În 2024, Claude 3.5 Sonnet răspundea cu 94% acuratețe la diagrame științifice complexe. Cercetătorii cred că, înainte de 2030, vom avea sisteme care să egaleze capacitățile cognitive umane în aproape toate domeniile. De aceea, întrebarea fundamentală devine inevitabilă: ce înseamnă să fii om într-o eră a mașinilor superinteligente?
Avital Balwit povestește cum talentul ei de a scrie rapid a fost demult depășit de mașini. Modelele scriau mai încet, dar, au recuperat. În curând, ne vor depăși și la calitate. La birou, simte o combinație de uimire și umilință când Claude rezolvă sarcini care o făceau cândva să se simtă valoroasă. Chiar și în viața personală, AI își face simțită prezența între relații: uneori preferă să întrebe modelul, nu partenerul. Această invazie ridică întrebări despre iubire și despre valoarea conexiunilor umane, scrie sursa citată.
Tyler Cowen, economist, recunoaște că modelele îi răspund la aproape toate întrebările și o fac mult mai bine decât colegii. Deși nu pot inspira sau genera întrebări originale la fel de bine, superioritatea lor în cunoaștere îl face să-și reconsidere rolul profesional. Admite că are un fel de sentiment de demoralizare, dar simte și o fascinație aproape magică față de aceste instrumente. În fața inteligenței artificiale, oamenii devin, simultan, depășiți și încântați.
S-a scris foarte mult despre acest prim efect al inteligenței artificiale în piața muncii, iar cei doi autori confirmă această tendință: pe termen scurt, muncitorii blue-collar vor deveni mai valoroși, iar joburile white-collar se vor deprecia. Avocații, consultanții și analiștii vor pierde teren. Beneficiarii reali ai acestei transformări vor fi cei care folosesc intens AI pentru a genera și pentru a gestiona proiecte. În paralel, sectoare precum energia și biomedicina vor exploda, sub presiunea progresului accelerat stimulat de AI. Inteligența artificială va crea și noi meserii, multe dintre ele greu de anticipat astăzi.
Totodată, va crește cererea de mentori, antrenori, artiști și entertaineri, pentru că oamenii vor continua să caute contact uman. Chiar dacă AI va fi un terapeut mai bun, mulți vor prefera, totuși, un interlocutor de carne și oase. Vânzările, justiția și politica vor rămâne încă domenii unde oamenii vor colabora cu mașinile. Însă pentru mulți, joburile vor deveni mai degrabă roluri de verificare și supraveghere a AI, mai puțin creative și mai mecanice.
Pe măsură ce munca va conta mai puțin, oamenii vor căuta sens în activități sociale și fizice. Sporturile, voluntariatul și proiectele de grup vor câștiga teren. Gustul personal va deveni mai valoros ca diferențiator uman. Melodia preferată de un copil, recomandarea unei mame sau farmecul unui prieten vor căpăta mai multă greutate decât algoritmii, scrie sursa citată. Într-o lume în care informația este abundentă, oamenii vor fi apreciați pentru stil, carismă, bunătate și chiar pentru… secrete.
Statutul nu va dispărea, ci se va reinventa. În loc să concurăm prin inteligență, vom concura prin frumusețe, rezistență fizică sau atractivitatea companiei noastre pentru AI. La fel ca în trecut, noile criterii de prestigiu ni se vor părea bizare, dar se vor normaliza. Iar unele vechi repere, precum meșteșugurile, ar putea reveni surprinzător.
Inteligența artificială va prelungi viețile prin avansuri biomedicale, oferind generațiilor tinere ani suplimentari de sănătate. Însă, pentru a reuși, ei trebuie educați altfel decât azi. Părinții nu ar trebui să pună accent pe „a fi cel mai deștept din cameră”. În schimb, ar trebui să cultive inițiativa, umilința intelectuală, carisma și rețelele sociale, scriu cei doi autori. Copiii trebuie obișnuiți cu schimbarea accelerată, pentru că vor trăi mai multe ere tehnologice distincte.
Primele semne de rezistență la proliferarea AI apar deja. Studenți din Maryland au vandalizat artă generată de AI, considerând-o plagiat. Marele maestru Magnus Carlsen a renunțat la campionatul de șah clasic, preferând variante unde AI nu poate domina pregătirea. Astfel de rebeliuni arată că oamenii caută să-și păstreze sensul și libertatea.
Inteligența artificială va transforma radical lumea. Însă umanitatea s-a adaptat mereu la schimbări majore, de la agricultură la explorarea spațiului. Provocarea de azi este să ne adaptăm din nou, fără a pierde ceea ce ne face umani.