Recrutările automate cu AI generează adesea un număr mai redus de angajări, în ciuda eficienței promise.
Această situație este cauzată de limitările algoritmilor, dar și de diferențele dintre profilurile candidaților și criteriile rigide impuse de sistemele bazate pe inteligența artificială.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/12/AI-recrutare-angajari-Hirematic.com-Puterea-financiara.jpg)
Foto: Hirematic.com
Inteligența artificială a pătruns rapid în procesele de recrutare, transformând interviurile și scrisorile de intenție în instrumente automatizate. Algoritmii și documentele generate automat schimbă fundamental modul în care candidații accesează locurile de muncă, notează CNN.
Deși tehnologia AI promite eficiență și imparțialitate, cercetările recente indică o serie de efecte contrare. Astfel, procedurile devin mai complicate, mai frustrante și, uneori, mai inechitabile pentru angajați și angajatori.
În contextul încetinirii pieței muncii din SUA, tot mai multe companii adoptă tehnologia AI. Potrivit Society for Human Resource Management, peste jumătate dintre organizații au folosit AI-ul pentru angajări în 2025. De asemenea, aproape o treime dintre utilizatorii ChatGPT au apelat la inteligența artificială pentru redactarea CV-urilor sau a scrisorilor de intenție.
Paradoxal, deși aplicațiile redactate cu AI sunt mai profesioniste, rata de angajare scade. Studiile Dartmouth și Princeton, bazate pe zeci de mii de aplicații, relevă că, odată cu apariția ChatGPT, scrisorile de intenție au devenit dificil de diferențiat. Acesta este motivul pentru care companiile le consideră mai puțin relevante.
Automatizarea a crescut semnificativ numărul candidaților pentru fiecare post disponibil. Asta determină standarde mai ridicate, mai puține angajări și salarii inițiale mai mici. Fără instrumente eficiente de filtrare, AI poate afecta calitatea selecției talentelor.
Pentru a gestiona volumul mare de aplicații, companiile folosesc interviuri automatizate. Peste jumătate dintre candidații din Statele Unite au participat deja la astfel de interviuri. Deși tehnologia standardizează întrebările, procesul este influențat de factori subiectivi și ridică probleme legate de corectitudine.
Experții avertizează că algoritmii pot reproduce sau amplifica biasurile umane. Deciziile automate pot favoriza sau pot respinge candidați pe criterii aparent irelevante, cum ar fi numele, locația sau expresiile faciale. Astfel, discriminarea nu dispare, ci se poate multiplica.
Pe măsură ce tot mai mulți candidați utilizează AI pentru a aplica la numeroase joburi, iar companiile cresc automatizarea, procesul devine un cerc vicios. Astfel, nici candidații, nici angajatorii nu sunt mulțumiți de eficiența sistemului. Organizațiile sindicale și grupurile pentru drepturile civile critică utilizarea AI în recrutare. În același timp, mai multe state americane implementează legi pentru prevenirea discriminării. Procese legale au vizat deja accesibilitatea persoanelor cu dizabilități și alte aspecte legate de echitate.
Deși AI-ul poate identifica anumiți candidați care în alte condiții ar fi fost ignorați, mulți profesioniști semnalează lipsa interacțiunii umane. Interviurile automatizate sunt percepute ca impersonale, iar cei care nu se adaptează „limbajului algoritmilor” riscă excluderea din proces.